S-a întâmplat în 7 iulie 1857, 7/19
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 7 iulie 1857, 7/19: Au început în Moldova alegerile pentru Adunarea ad-hoc (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească.

La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decid ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova; ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), se ajunge la o soluţie de compromis: Marea Britanie acceptă anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumeşte cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin; aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român. La 7/19.IX.1857 vor începe alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (câştigate de unionişti).

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Adun%C4%83rile_Ad-Hoc#/media/Fi%C8%99ier:1857_-_Divanul_ad-hoc_al_Moldovei.PNG

Congresul de pace de la Paris (13/25 februarie – 18/30 martie 1856), care punea capăt războiului Crimeii după înfrângerea Rusiei de către o alianţă a marilor puteri europene din care făceau parte Anglia, Franţa, Turcia şi Regatul Sardiniei, a luat o serie de hotărâri importante pentru viitorul Principatelor Române şi al poporului român. Principatele Române Moldova şi Ţara Românească (Valahia) intrau sub garanția colectivă a puterilor europene. Se avea în vedere revizuirea legilor lor fundamentale, alegerea unor Adunări ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința Unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre ș.a.

Ad hoc este o expresie latină cu sensul de „pentru aceasta” („anume pentru acest scop”), folosită printre altele pentru a caracteriza un organ înfiinţat spre a exercita o misiune cu caracter temporar, de circumstanţă. Într-un sens foarte general, ad hoc semnifică o soluţie adoptată pentru un scop precis, spre deosebire de o soluţie permanentă sau îndelung elaborată. Situaţia s-a schimbat fundamental în cele două ţări române, după înlocuirea domnitorilor de până atunci cu locţiitorii de domn, caimacami, în Moldova, Teodor Balş (iulie 1856-1 martie 1857), după moartea acestuia fiind numit Nicolae Conache-Vogoridi (martie 1857-toamna lui 1858), ambii antiunionişti, şi în Ţara Românească Alexandru Ghica (iulie 1856-toamna lui 1858) favorabil Unirii, ce au avut drept scop principal organizarea alegerilor pentru Divanurile ad-hoc.

Articolul complet aici: https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-7-iulie-1857-7-19/