Adolf Nikolaus von Buccow, general austriac de cavalerie, originar dintr-o familie nord-germană, guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei

Adolf Nicolae von Buccow, baron (n. 7 ianuarie 1712 – d. 18 mai 1764, Sibiu), a fost general-comandant al Transilvaniei și președinte al guvernului provinciei între anii 1762–1764, în perioada în care aceasta se afla sub stăpânirea Imperiului Habsburgic.

Unul dintre strămoșii lui Buccow a fost duce de Braunschweig-Celle. Tatăl său se numea Georg. Baronul a fost căsătorit și a avut un fiu.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Nikolaus_von_Buccow#/media/Fișier:Adolf_Nikolaus_von_Buccow.jpg

Von Buccow a intrat în armata austriacă și s-a remarcat în timpul Războiului de Șapte Ani, participând la bătăliile de la Leuthen, Hochkirch și Torgau, în ultima fiind grav rănit. A fost avansat la gradul de general în 1745.

În 1761 a fost numit general-comandant al Transilvaniei, primind în același an și Ordinul Terezian. A fost primul dintre cei trei generali care au cumulat funcțiile de conducător militar și președinte al guvernului transilvănean, în mod normal separate.

Cunoscut ca un om energic, a fost trimis de la Viena pentru a restabili ordinea în problemele religioase din provincie. La sosirea sa la Sibiu, la 5 aprilie 1761, a încercat să negocieze cu călugărul ortodox Sofronie din Cioara, lider al unei mișcări românești care se opunea unirii cu Biserica Romei. Încercând să înăbușe revolta religioasă, Buccow a ignorat autoritatea guvernatorului Ladislau Kemény, ceea ce a dus la un conflict deschis între cei doi.

În plan religios, a ordonat trecerea lăcașelor ortodoxe în folosința greco-catolicilor, indiferent de ponderea credincioșilor din localitate. De asemenea, a dispus distrugerea prin incendiere a numeroase biserici și mănăstiri ortodoxe din lemn.

Alte motive de conflict cu Kemény au fost legate de proiectele de militarizare a granițelor. Buccow a reușit să influențeze Curtea de la Viena pentru a-l determina pe Kemény să demisioneze, preluând el însuși conducerea guvernului în 1762.

În scurta sa guvernare, de orientare autoritară, s-a remarcat prin:

• reprimarea mișcării religioase a ortodocșilor români;
• înființarea regimentelor de grăniceri;
• introducerea unui nou sistem fiscal în provincie.

Deși bolnav, la 15 mai 1764 a plecat de la Sibiu spre Avrig pentru a o felicita pe soția lui Samuel von Brukenthal cu ocazia onomasticii. Revenit la Sibiu pe 17 mai, starea sa de sănătate s-a înrăutățit rapid.

A murit pe 18 mai 1764, în jurul orei 20. A fost înmormântat pe 24 mai în biserica romano-catolică din centrul Sibiului.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Adolf_von_Buccow