Adina Cezar, coregrafă, dansatoare, director artistic și profesor de balet român

Adina Cezar (născută Elena Constantina Daneș; 22 mai 1941, Călimănești, Vâlcea – 17 martie 2024, București) a fost o coregrafă, dansatoare, director artistic și profesor de balet român, având o contribuție esențială în dezvoltarea și promovarea dansului contemporan atât pe plan național, cât și internațional.

Mai multe detalii

Portrait

Petru.toader – Operă proprie

• CC BY-SA 3.0
• Fișier:Adina Cezar.jpg
• Creată: 4 ianuarie 2000
• Încărcată: 4 ianuarie 2013

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Adina_Cezar#/media/Fișier:Adina_Cezar.jpg

Adina Cezar a absolvit Liceul de Coregrafie din București în 1957 și a debutat ca balerină la Opera Națională din București în același an. A fost una dintre pionierii dansului contemporan în România, introducând o viziune inovativă asupra expresivității mișcărilor coregrafice.

În 1965, a participat ca Prim-Balerină la festivalul Champs-Élysées din Paris, în cadrul spectacolului Le Marteau sans maître de Pierre Boulez, un eveniment în premieră mondială. De asemenea, a devenit profesor la Liceul de Coregrafie din București în 1967.

Între 1969 și 1970, a obținut o bursă din partea Guvernului Francez și a studiat la Schola Cantorum din Paris, iar în 1970 a urmat cursuri la Academia de Dans din Köln, Germania, cu mari profesori precum Gleen Tetley, Marija Churiel și Pina Bausch.

În 1973, Adina Cezar a fondat grupul de dans „Contemp” și a lansat primul spectacol din seria „Nocturn” la Teatrul Țăndărică din București. A obținut cursul de maeștri coregrafi al Consiliului Culturii din România în 1983 și a devenit bursieră la Rambert Dance Company din Londra în 1988. În 1990, a fost bursieră a British Council.

În perioada 1992-1994, a fost lector colaborator la Academia de Teatru și Film din București. De asemenea, a realizat coregrafia și regia unor spectacole importante la Opera Națională, Teatrul de Dans Clasic și Contemporan „Oleg Danovski” din Constanța, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București și multe altele.

În 1990, sub conducerea sa, Compania de Dans Contemp a devenit prima companie de dans contemporan cu activitate artistică permanentă din România, cu sprijinul lui Andrei Pleșu, ministrul culturii de atunci.

În perioada 2014-2020, a fost profesor asociat la Universitatea Națională de Arte din București.

Adina Cezar a semnat regia și coregrafia a peste 40 de spectacole pentru Compania de Dans Contemp, cu lucrări pe muzică românească și internațională, prezentate atât în țară cât și în străinătate. Printre spectacolele importante se numără:

• Nisipuri mișcătoare, Ison II – Muzica: Ștefan Niculescu
• Nocturn – Teatrul Țăndărică (1974)
• Muntele – Teatrul Național din Piatra-Neamț (1977)
• Șomaj fără rasă – Teatrul Evreiesc de Stat din București (1978)
• Furtuna – Teatrul „Bulandra” (1979)
• O ceașcă de fericire – Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” (2001)
• Tango 1930 – Muzica: Dinu Vasile Moscopol
• Zi-Noapte-Zi – Teatrul de Operetă „Ion Dacian” (1999)
• Întâlniri ratate – Muzica etno
• Nopți chiliene – Muzica: folclor chilian

A realizat și spectacole remarcabile la Teatrul Național București și Opera Națională București, între care Roșu și negru și Oedipe (1991-1992), ambele regizate de Cătălina Buzoianu.

Compania de Dans Contemp a fost un pilon al dansului contemporan din România, cu spectacole prezentate la:

• Opera Națională București (1991, 1992)
• Festivalul Internațional „George Enescu”, București (1992, 1995)
• Festivalul Internațional „Întâlnirile Muzicii Noi”, Brăila (1997, 1998)
• Cazino Victoria și multe altele.

Compania a efectuat turnee internaționale în Israel, Italia, Germania, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Franța, fiind prezentă pe mari scene și festivaluri de renume.

De-a lungul carierei sale, Adina Cezar a fost premiată cu distincții importante, cum ar fi:

• Premiul ATM (1982) pentru lansarea unui nou stil în coregrafia românească
• Marele Premiu la Festivalul Internațional de Dans Contemporan din Iași (1992)
• Premiul UNICEF pentru coregrafie (1993)
• Premiul Criticilor Muzicali (1996) pentru Viața o călătorie
• Marele Premiu „5 Lyre” la Budapesta (2000)

A primit, de asemenea, distincția de Cetățean de Onoare al Venezuelei în 2000 și, post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al orașului său natal, Călimănești, în 2025.

Adina Cezar a fost căsătorită între 1964 și 1978 cu compozitorul Corneliu Cezar, alături de care a avut o fiică, arhitectul Yvonne Cezar (Yvonne Toader). Ea mai avea doi nepoți: Petru-Sebastian și Maria-Yaelle.

Adina Cezar a colaborat cu regizori renumiți pentru realizarea unor filme și piese de teatru, precum Surorile (1984) și Anotimpul iubirii (1987).