A murit filosoful și eseistul român Mihai Șora, la vârsta de 106 ani

Mihai Șora (n. 7 noiembrie 1916, Ianova, Remetea Mare, Timiș, Austro-Ungaria – d. 25 februarie 2023, București, România) a fost un filosof și eseist român.

Al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei (născută Bogdan), Mihai Șora studiază la Școala primară din comuna Izvin, județul Timiș, apoi la Timișoara (1923–1927), încheind studiile liceale la „Constantin Diaconovici-Loga” din același oraș (1927–1934), unde a studiat filosofia și limbile clasice, latina și elena.

A continuat studiul filosofiei la Universitatea din București (1934–1938). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade. Mihai Șora a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco). A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.

Prima soție a lui Mihai Șora, scriitoarea Mariana Șora, a părăsit România la sfârșitul anilor ’70 și a decedat la München, în Germania, în anul 2011, la vârsta de 94 de ani. Din această primă căsătorie, Mihai Șora are trei copii: Alexandra, Andrei și Tom.

Mihai Șora s-a recăsătorit pe 19 iulie 2014, la vârsta de 98 de ani, cu scriitoarea Luiza Palanciuc-Șora.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_%C8%98ora#/media/Fi%C8%99ier:Mihai_%C8%98ora_(revista_22)_(1).jpg

În data de 25 februarie 2023, Luiza Palanciuc-Șora a anunțat, pe Facebook, decesul lui Mihai Șora.

Operă

• Du dialogue intérieur: Fragment d’une anthropologie métaphysique, Gallimard, 1947
• Sarea pământului, Editura Cartea Românească, 1978
• A fi, a face, a avea, Editura Cartea Românească, 1985
• Eu&tu&el&ea… sau dialogul generalizat, Editura Cartea Românească, 1990
• Firul ierbii, Editura Scrisul Românesc, 1998
• Câteva crochiuri și evocări, Editura Scrisul Românesc, 2000
• Locuri comune, Editura Universalia, 2004
• Clipa & timpul, Editura Paralela 45, 2005

Varia

• Mai avem un viitor? România la început de mileniu – Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi, Editura Polirom, 2001
• Despre toate și ceva în plus: de vorbă cu Leonid Dragomir, Editura Paralela 45, 2006
• Mihail Șora – o filosofie a bucuriei și a speranței, de Leonid Dragomir, Editura Cartea Românească, 2009

Traduceri

• Visările unui hoinar singuratic – Jean-Jacques Rousseau, Editura pentru Literatură Universală, 1968

Premii și distincții

• 1978: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Sarea pământului
• 1998: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Firul ierbii
• 2011: Decorația regală „Nihil Sine Deo”
• 2018
  • Cetățean de onoare al municipiului București
  • Premiul Cetățeanului European

Decorații

• Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”
• Ordinul național „Steaua României” în grad de Cavaler (2016)
• Din 24 octombrie 2012 este membru de onoare al Academiei Române.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_%C8%98ora

Dumnezeu să îl odihnească!