Jurnal FM 
Mihail Kogălniceanu, omul din spatele României moderne, considerat cel mai mare politician din istoria ţării
#Postat de Carmen Vintu on iulie 1, 2021
Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iași, Moldova – d. 1 iulie 1891, Paris, Franța) a fost un om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român originar din Moldova, care a devenit prim-ministru al României la 11 octombrie 1863, după Unirea din 1859 a Principatelor Dunărene în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne în timpul domniilor lui Cuza și Carol.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu#/media/Fi%C8%99ier:Mihail_Kog%C4%83lniceanu.jpg
A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului). Fiind un liberal moderat, și-a început cariera politică în calitate de colaborator al prințului Mihail Sturdza, în același timp ocupând funcția de director al Teatrului Național din Iași și a publicat multe opere împreună cu poetul Vasile Alecsandri și activistul Ion Ghica.
A fost redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane. Kogălniceanu a intrat în conflict cu autoritățile din cauza discursului inaugural cu tentă romantic-naționalistă susținut în anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, fiind autorul petiției Dorințele partidei naționale din Moldova.
Istoric, scriitor, publicist şi om politic, Kogălniceanu a avut o influenţă covârşitoare în toate momentele politice „aprinse” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române din 1859, secularizarea averilor mănăstireşti şi reforma agrară, aducerea principelui Carol I de Hohenzonllern pe tronul României în 1866, proclamarea independenţei de stat a României în 1877, transformarea României în regat în 1881.
Realizările politice ale lui Mihail Kogălniceanu au fost strâns legate de apartenenţa sa la Masonerie, organizaţie la care a aderat încă din tinereţe. Marea Lojă Naţională din România îl onorează şi în prezent pe Mihail Kogălniceanu, prezentându-l ca un reprezentant de marcă al organizaţiei, pe o „lista de scurtă” din care mai fac parte: Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Ion C. Brătianu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Titu Maiorescu, Nicolae Titulescu, Alexandru Vaida Voievod şi Sever Frenţiu.
Lui Mihail Kogălniceanu îi este atribuită şi fraza esenţială pentru apariţia României moderne, rostită la 9 mai 1977 în Parlament, atunci când Kogălniceanu era ministru de externe: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Practic, acesta a fost momentul oficial în care România s-a rupt de suzeranitatea Imperiului Otoman.
Mihail Kogălniceanu a murit la Paris în timpul unei operații, iar locul său de la Academie a fost luat de Alexandru Dimitrie Xenopol. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași.
