1705 – Prima mențiune documentară a localității Predeal

Această mențiune apare într-o scrisoare emisă de Domnitorul Constantin Brâncoveanu către jupânul Andreas, marele jude al Cetății Brașovului, în legătură cu un transport de marfă: „Să vie postavul până la hotarul Tătar, adică, pân’ la Predeal, ca să n’aibă postavul vreo zătniceală”. De-a lungul secolelor, Predeal a marcat hotarul dintre cele două provincii istorice ale României: Transilvania și Țara Românească.

Predeal (în maghiară Predeál) este un oraș situat în județul Brașov, la limita dintre regiunile istorice Muntenia și Transilvania, România. Orașul este compus din localitățile Pârâul Rece, Predeal (reședința), Timișu de Jos și Timișu de Sus. Predeal este cunoscut pentru faptul că se află la cea mai mare altitudine din România, între 1.030 și 1.110 metri.

Sight on Predeal valley under Mount Postavaru

cod_gabriel – https://www.flickr.com/photos/8628950@N06/2687773849/

• CC BY 2.0
• Fișier:Predeal and Mount Postavaru.jpg
• Creată: 21 iulie 2008
• Încărcată: 10 martie 2010

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Predeal#/media/Fișier:Predeal_and_Mount_Postavaru.jpg

Predealul se află în Carpații Meridionali, în Valea Prahovei, aproape de trecătoarea cu același nume. Orașul este delimitat de râurile Prahova la sud și Timiș la nord, și este înconjurat de trei masive montane: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi. Coordonatele geografice ale orașului sunt 45°30′ latitudine nordică și 25°26′ longitudine estică. În vecinătatea sa se află orașele Azuga, Bușteni, Râșnov și Municipiul Brașov.

Până la Unirea din 1 decembrie 1918, Predeal a fost un punct de frontieră între Regatul României și Împărăția Austro-Ungară, clădirea postului de grăniceri fiind încă vizibilă și astăzi.

Orașul este traversat de două drumuri naționale importante: DN1 și DN73A. De asemenea, Predealul este legat prin două drumuri comunale, DC15 și DC15A. Cel mai apropiat aeroport internațional este Brașov-Ghimbav, situat la aproximativ 42 km de oraș, accesibil prin DN73A.

Predeal beneficiază de un climat montan, cu veri răcoroase și ierni friguroase, fiind o destinație turistică atrăgătoare pe tot parcursul anului. Stațiunea este recomandată pentru recreere, tratamente de convalescență și practicare a sporturilor de iarnă, precum schi, snowboard și săniuș, datorită aerului curat și nepoluat, bogat în ozon și radiații ultraviolete.

Zona superioară a Văii Prahovei a fost populată încă din secolul XVII, când scutelnicii de la mănăstirea Sinaia s-au stabilit aici. Până în 1852, punctul vamal între Țara Românească și Transilvania era la Breaza, iar în acel an s-a mutat la Predeal, ceea ce a stimulat dezvoltarea turismului local. În 1864, comuna Predeal s-a înființat, iar în 1874, Predealul a fost conectat prin linie ferată cu Ploiești, Brașov și Timișu de Sus.

În 1908, Bușteni și Poiana Țapului s-au desprins de Predeal, iar în 1912 și Azuga, iar Predealul a devenit comună autonomă. În 1925, Predealul avea 1.524 de locuitori, iar în 1950 a devenit parte a orașului Stalin (astăzi Brașov). În 1968, Predealul a devenit oraș în județul Brașov, având în componență și satele Pârâul Rece, Timișu de Jos și Timișu de Sus.

Orașul Predeal este administrat de un primar și un consiliu local format din 13 consilieri. Actualul primar, Sorin-Ioan Ciobanu, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2020. Începând cu alegerile din 2024, consiliul local va avea următoarea componență: 5 consilieri din PSD, 5 din PNL, 2 din Alianța Dreapta Unită și 1 din Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională.

Predealul este renumit pentru stațiunea sa de iarnă, având 5 pârtii de schi echipate cu telescaune și teleschiuri. De asemenea, orașul este o destinație populară pentru tratamente de revigorare și recuperare după suprasolicitare fizică și intelectuală, datorită aerului curat și bogat în ozon.

Printre obiectivele turistice importante se numără Mănăstirea Predeal, cimitirul legionar de la Predeal, vila mareșalului Antonescu, statuia eroului-poet Mihail Săulescu și biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena”.

Orașul a fost reprezentat pe plan fotbalistic de echipa „Bucegi Predeal”, desființată în 2013. Predealul este, totodată, o locație ideală pentru sporturile de iarnă, oferind condiții excelente pentru schi și alte activități montane.

Mihail Săulescu, poet și erou căzut pe frontul de la Predeal, și Wilhelm de Wied, principele Albaniei, care a trăit o bună parte din viață la Predeal, sunt printre personalitățile legate de acest oraș montan.