Carmen Rădulescu, interpretă română de muzică ușoară

Carmen Gabriela Rădulescu (n. 29 ianuarie 1964, Onești, județul Bacău) este o interpretă de muzică ușoară, afirmată în anii ’80 pe marile scene și festivaluri din România.

A urcat pe scenă încă de la vârsta de trei ani, fiind îndrumată de maestrul Titel Popovici. Din adolescență, a participat constant la festivaluri interjudețene de muzică ușoară organizate în orașe precum Oradea, Craiova, Brăila sau Suceava. În 1979 a fost concurentă la emisiunea TV „Steaua fără nume”, ajungând până în etapa a treia a competiției.

Carmen Rădulescu (în mai 2015)

Razvan Socol – Operă proprie

Singer Carmen Rădulescu (in May 2015)

• CC BY-SA 4.0
• Fișier:Carmen Rădulescu (mai 2015).JPG
• Creată: 9 mai 2015
• Încărcată: 27 septembrie 2015

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Carmen_Rădulescu#/media/Fișier:Carmen_Rădulescu_(mai_2015).JPG

Consacrarea a venit în 1983, când a obținut Premiul II la secțiunea „Interpretare” a Festivalului de Muzică Ușoară Mamaia, iar în același an a câștigat Premiul I la Festivalul „Steaua litoralului” din Constanța. Ulterior, a devenit solistă a Teatrului „Fantasio” din Constanța și a susținut un turneu în Bulgaria.

Începând cu 1984, a colaborat intens cu compozitorul Șerban Georgescu, alături de care a lansat numeroase piese de succes, precum „Speranță, dă-mi speranță!”, „Același vis” sau „Muzica te cheamă”. A fost laureată a concursurilor „Melodii” (1985 și 1986) și a obținut Premiul Tinereții în cadrul emisiunii „Șlagăre în devenire”.

În 1986 a lansat primul disc single la Electrecord, „Același vis”, iar în 1987 a apărut albumul „Muzica te cheamă”. Tot atunci a susținut un turneu de două luni în Danemarca alături de formația „Electric-cord”. A continuat participările la Festivalul Mamaia până în 1989.

După o perioadă de retragere din viața artistică, dedicată familiei, Carmen Rădulescu a revenit în muzică în anul 2010, lansând un nou album.

Repertoriul său cuprinde piese semnate de compozitori importanți ai muzicii ușoare românești, precum Șerban Georgescu, Temistocle Popa, Ion Cristinoiu, Viorel Gavrilă, Laurențiu Profeta sau Ion Vasilescu, confirmându-i statutul de voce reprezentativă a generației sale.