Pătrașcu „cel Bun”, domn al Țării Românești

Pătrașcu „cel Bun” (n. necunoscut – d. 24 decembrie 1557, București) a fost domn al Țării Românești între 1554 și 1557, fiind fiul lui Radu Paisie. A fost numit la tron la 26 februarie 1554, cu sprijinul lui Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Pătrașcu_cel_Bun#/media/Fișier:Patrascu_cel_Bun_-_litografie_publicata_de_Dimitrie_Papazoglu.jpg

În timpul domniei sale, Pătrașcu a menținut bune relații cu boierii, care fuseseră severi persecutați de Mircea Ciobanul. A fost apreciat pentru guvernarea sa calmă, fără conflicte interne, fiind supranumit „cel Bun” datorită gestionării eficiente a țării și pentru faptul că a reabilitat boierii pribegi, restituindu-le proprietățile și rangurile.

În plan economic, a implementat măsuri pentru dezvoltarea țării, iar cultural a sprijinit tipografia diaconului Coresi și a construit bisericile Gorgota și cea domnească din Râmnic. În 1556, alături de domnul Moldovei, a participat la înlăturarea Habsburgilor din Transilvania.

Conflictele cu marele vizir Rüstem Pașa i-au fost fatale. Pătrașcu a fost acuzat pe nedrept de colaborare cu imperiul, iar pentru a-l înlătura, vizirul a ordonat uciderea sa. Se crede că a fost otrăvit de medicul său, la comanda marelui vizir. A fost înmormântat la Mănăstirea Dealu.