Romulus Cioflec, scriitor și jurnalist român
#Postat de Carmen Vintu on noiembrie 13, 2024
Romulus Cioflec, (n. 1 aprilie 1882, Araci – d. 13 noiembrie 1955, București), a fost un scriitor și jurnalist român, cunoscut pentru activitatea sa publicistică și pentru operele inspirate din viața românilor ardeleni și basarabeni.
Romulus Cioflec s-a născut în satul Araci, din fostul județ Trei Scaune (astăzi, județul Covasna), în familia Mariei și a lui Constantin Cioflec. După terminarea școlii primare în satul natal (1889), a urmat Școala Normală din Câmpulung-Muscel, între anii 1893–1900.

Deputaţii Sfatului Ţării participanţi la şedinţa legislativului basarabean în ziua de 27 noiembrie/10 decembrie 1918, la care s-a votat reforma agrară şi unirea necondiţionată a Basarabiei cu România. Rândul din faţă, culcaţi: Maxim Tiron, Constantin Osoianu, Leonid Ţurcan, Nicolae Secară, Nicolae Suruceanu, Simion Galeţchi, Gheorghe Tudor, Dumitru Ştirbu Aşezaţi pe scaune: Ilarion Buiuc, Gheorghe Năstase, Mihail Maculeţchi, Ignatie Budiştean, Teodor Bârcă, Pavel Cocârlă, general Artur Văitoianu (Comisar general al Basarabiei), Pantelimon Halippa (preşedinte), Constantin Bivol, Vasile Mândrescu, Ştefan Holban, Elena Alistar, Ion Ploscaru, Ion Ignatiuc, Gherman Pântea, Tudose Roman În picioare, rândul din spatele celor aşezaţi: Anton Caraiman, Teodosie Bârcă, Ion Bucătaru, Chiril Spinei, Nicolae Ciornei, Dimitrie Cărăuş, Teofil Ioncu, Pavel Grosu, Gheorghe Murgoci-Munteanu (expert agrar), Nicolae Bivol, Andrei Găină, Ştefan Ciobanu, Nicolae Cernăuţeanu, Grigore Cazacliu, Iacob Suceveanu, Zamfir Munteanu, Mihail Minciună, Petre Codreanu, Vasile Laşcu, Ion Valuţă, Dimitrie Dron, Romulus Cioflec (spectator), Emanuil Catelli (director agricultură) În picioare, ultimul rând, pe trepte: o doamnă neidentificată, Alexandru Groapă, trei persoane neidentificate, Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, un spectator, Gheorghe Druţa, Vasile Ţanţu, Iova Tudosie, un ostaş-garda de onoare, Onisifor Ghibu, Grigore Turcuman, un spectator, Dimitrie Botgros (prefect al judeţului Lăpuşna), Gheorghe Stavri, Vasile Harea, Alexandru Morariu, un spectator, Ion Cazacliu, un ostaş-garda de onoare, Ion Russu, Timofei Silistraru, Ion Harbuz, Andrei Scobioală, Vasile Bârcă, Gheorghe Buruiană, un ostaş, alt militar, probabil orodonanţa generalului A.Vătoianu
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Cioflec#/media/Fișier:Sfatul_Tarii,_10_December_1918.jpg
Și-a început cariera ca învățător în comuna Chiojdeanca (județul Prahova). În paralel, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din cadrul Universității din București, devenind licențiat în anul 1914. În același an, a fost numit profesor la Pomârla, în județul Botoșani.
Activitatea sa jurnalistică a început în 1911, când Vasile Goldiș, directorul ziarului Românul din Arad, l-a invitat să devină prim-redactor al publicației. În 1918, aflat la Chișinău, a fost redactor al cotidianului Sfatul Țării, implicându-se activ în viața culturală și politică a momentului unirii Basarabiei cu România.
De-a lungul carierei, Romulus Cioflec a fost profesor la mai multe licee importante:
- „B.P. Hasdeu” și „Mihai Eminescu” din Chișinău (1918–1924);
- „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara (1924);
- „Gheorghe Lazăr” din București (1936).
A colaborat cu numeroase publicații literare și culturale, printre care Viața Românească, Neamul Românesc Literar, Gazeta de Transilvania, Luceafărul, Tribuna, Flacăra, Sburătorul și Adevărul literar și artistic.
A debutat în 1904, în Gazeta de Transilvania, cu schița „Călin”, iar un an mai târziu a publicat în Sămănătorul schița „Un gând”.
Opera literară (selecție)
- Vârtejul – roman, distins cu Premiul Heliade Rădulescu al Academiei Române (1938)
- Boierul – roman, 1957 (reeditat în 1988)
- Românii din Secuime – nuvele, 1942
- Pe urmele destinului – roman, 1942
- Cutreierând Spania – impresii de călătorie, 1927
- Sub soarele polar – impresii de călătorie, 1929
- Pe urmele Basarabiei – note și impresii din revoluția rusească, 1927
- Trei aldămașe – proză scurtă, 1970
- Jertfa pentru Lumină – roman neterminat, publicat postum
- Moarte cu bocluc, Cupa domeniilor, Răspântia, Răfuiala – piese de teatru (drame și comedii).
Jurnal FM 