Horia Liman, jurnalist și scriitor de limbă română și franceză

Horia Liman (născut Lehman, 12 septembrie 1912, București – 22 august 2002, Neuchâtel, Elveția) a fost un jurnalist și scriitor de limbă română și franceză, cunoscut pentru activitatea sa jurnalistică din perioada interbelică, comunistă și din exilul elvețian.

Originar dintr-o familie evreiască din Brăila, Horia Liman a debutat în presa românească în anii 1930, semnând în publicații precum Zodiac, Discobolul (revistă de stânga fondată împreună cu Dan Petrașincu și Ieronim Șerbu), Răboj, Vremea sau Lumea românească. A fost contemporan și colaborator cu autori precum Eugen Ionescu, Emil Cioran și Eugen Jebeleanu. A suferit din cauza legilor rasiale în timpul regimului antonescian și a fost exclus temporar din presă.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/write-communication-ink-pen-2163261

După 1945, odată cu instaurarea regimului comunist, a fost redactor-șef adjunct la Scînteia și Contemporanul, unde a susținut ideologia de partid și modelul presei sovietice. În 1955, în ciuda loialității față de regim, a fost înlocuit din funcția de conducere la Contemporanul, fiind considerat prea rigid în interpretarea directivelor politice, mai ales după ce a ignorat reabilitarea lui Tudor Arghezi. După acest episod, s-a reîntors la Scînteia ca reporter.

În 1965, a fost trimis corespondent Agerpres în Elveția, unde, în urma cenzurii textelor sale, a decis să nu se mai întoarcă în România. A cerut azil politic în 1970 și a devenit cetățean elvețian în 1981. A colaborat cu publicații precum La Gazette de Lausanne și Construire și s-a implicat în viața literară francofonă.

Horia Liman a publicat atât în română, cât și în franceză. Printre volumele publicate în România se numără:

• Marea de piatră (1948)
• Haita (1949)
• Hotarul soarelui (1957)
• Timpurile și anotimpurile Bucureștiului (1960)
• Joseph McCarthy vânează vrăjitoare (1965)

În Elveția a scris în special proză, dintre care cea mai importantă este romanul „Les bottes” (1992), o amplă frescă istorică și socială a României între anii 1930–1970, privită prin ochii personajului principal, Valer Filimon.

Un alt roman notabil este „La foire aux jeunes filles” (1987), reeditat ca „L’échéance” și tradus în română în 2019 sub titlul „Scadența”, inspirat din tradițiile Oașului și faimosul târg de fete de pe Muntele Găina.

A fost membru activ în mai multe asociații literare francofone și a editat o antologie de poezie românească sub egida PEN Club-ului Internațional. În 1993, a primit Premiul Schiller al Fundației Elvețiene pentru Literatură.

Horia Liman este tatăl jurnalistului Adrian Mac Liman, cunoscut pentru interviul acordat cu Osama bin Laden. În ciuda exilului său voluntar, Liman a refuzat să denigreze România sau regimul comunist în mod public, menținând o poziție discretă, dar critică față de cenzură.

Opera selectivă

În limba română:

• Marea de piatră (1948)
• Haita (1949)
• Hotarul soarelui (1957)
• Timpurile și anotimpurile Bucureștiului (1960)
• Joseph McCarthy vânează vrăjitoare (1965)

În limba franceză:

• La foire aux jeunes filles (1987)
• L’échéance (1992)
• Les bottes (1992).