Petre Elinescu, flautist și compozitor român

Petre Elinescu, (n. 14 august 1861, Izvoru Bârzii, județul Mehedinți – d. 26 iunie 1947, București), a fost un flautist și compozitor român.

Petre Elinescu și-a început studiile muzicale la Drobeta-Turnu Severin (1880–1889) cu profesorii Wenzel (flaut) și Johann Misbach (flaut, teorie și solfegiu). Le-a continuat la Conservatorul din București (1889–1894), avându-i ca profesori pe Luigi de Santis (flaut), Gheorghe Brătianu (teorie și solfegiu) și Eduard Wachmann (armonie).

Sursa foto: https://pixabay.com/illustrations/music-musical-note-key-notes-7012348

A activat ca flautist în orchestra Operei Italiene din București (1892–1894) și în orchestra Filarmonicii din București (1894–1936). A fost profesor de flaut la Conservatorul din Iași (1899–1900) și apoi la Conservatorul din București (1900–1936). Între 1921 și 1930 a cântat ca flautist și în orchestra Operei Române din București.

A susținut recitaluri și concerte de muzică de cameră, colaborând cu cvartetele „Carmen Sylva” și „C.C. Nottara” din București. A fost membru fondator al Societății Compozitorilor Români, unde a îndeplinit funcția de cenzor. De asemenea, a fost președintele comisiei de arbitraj pe lângă Sindicatul Artiștilor Instrumentiști din România.

Elinescu a cules și prelucrat folclor și muzică lăutărească, realizând imprimări pe discuri pentru casele „Columbia” și „Gramophone”. A transcris pentru flaut piese instrumentale și vocale din creația unor compozitori precum P. Sarasate, P.I. Ceaikovski, Constantin Dimitrescu, Grigore Ventura, George Cavadia, George Stephănescu, Leopold Stern și Năstase Ochialbi.

Creație muzicală

Muzică simfonică

• Scenă pastorală română (1893) – fantezie simfonică cu solo de flaut, București, 1898 (versiune și pentru flaut și pian)
• Amintiri de peste Olt (1899) – fantezie simfonică cu solo de flaut, București

Muzică de cameră

• Introduction et Danse des sorcières (1902), pentru flaut și pian, București
• O idilă, pentru flaut și pian, Craiova, 1904
• Sezerus (1916), Allegro de concert pentru flaut și pian, Craiova
• Elegia română (1923), piesă de concert pentru flaut și harpă (sau cvartet de coarde)
• Nedee (1926), piesă de concert în stil popular pentru flaut și pian

Muzică corală

• Până când? (1901), cântec patriotic pentru cor mixt și pian (sau orchestră), versuri de V.A. Urechia

Lucrări didactice

• 34 Fantezii de concert pentru flaut și pian, București
• Metodă de flaut pentru uzul Conservatorului (manuscris multiplicat)

Ediții critice și colecții

• Colecțiune de cântece populare aranjate pentru flaut, București – cuprinde prelucrări după Grigore Ventura (Hora de la Bolintin), G.M. Stephănescu (Cântec de fericire), Alex. Flechtenmacher (Hora din vodevilul „Lipitorile satelor”), I. Villacros (Dormeai!), G. Cavadia (Luna mea), A. Pann (Deșteaptă-te române!), Petre Elinescu (Doina Mehedințului, Hora din Scena pastorală, Sârba din cimpoi), Scarlat (Când luna-n mai), Leopold Stern (Prea târziu), Năstase Ochialbi (Hora Mitocanca), Costache Dinicu (Hora boierească), precum și cântece populare (Colea-n vale la fântână, Popa are două fete).