Marcel Mihalovici, compozitor francez de origine română
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 22, 2025
Marcel Mihalovici (22 octombrie 1898, București – 12 august 1985, Paris) a fost un muzician cu pregătire în muzica cultă, recunoscut în special ca un compozitor francez de muzică clasică de origine română.
Descoperit în București de marele muzician George Enescu, Mihalovici s-a mutat la Paris în 1919, la vârsta de 21 de ani, pentru a studia muzica clasică și compoziția sub îndrumarea renumitului Vincent d’Indy.
Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără:
- Sonata nr. 1 pentru vioară și pian (1920)
- Opera Mélusine, pe un libret scris de viitorul suprarealist Yvan Goll (1921)
- Primul și al doilea cvartet de coarde (1923, 1931)
- Sonata nr. 1 pentru vioară și pian (1941)
- Sonata pentru vioară și violoncel (1944)
- Opera Phèdre (1949)
- Studiu în două părți pentru pian și ansamblu instrumental (1951)
- Exercițiu pentru arcușuri (1960).

Sursa foto: https://pixabay.com/illustrations/music-grades-melody-clef-995262
Multe dintre compozițiile pentru pian au fost interpretate în primă audiție de soția sa, pianista Monique Haas.
Mihalovici a fost compozitorul muzicii originale pentru piesa radiofonică Cascando (1962) de Samuel Beckett, cu care a avut o prietenie apropiată. De asemenea, a compus opera de cameră Krapp, ou, La dernière bande (scurtă operă într-un act pe un libret scris de Beckett), inspirată de piesa „Ultima înregistrare a lui Krapp”.
Povestea prieteniei dintre cei doi este descrisă în lucrarea memorialistică Beckett la șaizeci, o sărbătoare (1967), editată de John Calder.
Mihalovici a fost un susținător fervent al muzicii neoclasice, dar a explorat de-a lungul carierei sale o gamă largă de stiluri contemporane, de la cromaticism și minimalism până la serialism.
Influența muzicii populare românești este evidentă în creațiile sale, mai ales prin utilizarea ritmurilor neconvenționale și a coloristicii instrumentale inedite pentru muzica cultă.
Selectiv – Lista principalelor lucrări (după opus)
- Op. 6 – Trei nocturne pentru pian
- Op. 11 – Sonatină pentru pian
- Op. 13 – Sonatină pentru oboi sau vioară și pian
- Op. 18 – Cântece de bucurie (poeme românești) pentru voce și pian
- Op. 23 – Karagueuz, balet pentru păpuși (orchestră sau pian patru mâini)
- Op. 26 – Fantezie pentru orchestră (premieră ISCM 1930)
- Op. 27 – Intransigentul Pluto, operă într-un act
- Op. 31 – Cvartet de coarde nr. 2
- Op. 33 – Concert (cvasi fantazie) pentru vioară și orchestră
- Op. 45 – Sonata nr. 2 pentru vioară și pian
- Op. 50 – Sonata pentru vioară și violoncel
- Op. 58 – Fedra (Phèdre), operă în cinci scene
- Op. 64 – Studiu în două părți pentru pian și ansamblu instrumental
- Op. 65 – Simfonia nr. 1 (Sinfonia giocosa)
- Op. 70 – Revenirea acasă, operă într-un act
- Op. 81 – Ultima înregistrare a lui Krapp, operă minimalistă de cameră
- Op. 84 – Gemenii, operă în trei acte
- Op. 88 – Simfonia nr. 4 (Sinfonia cantata) pentru bariton, cor mixt și orchestră
- Op. 94 – Simfonia nr. 5, în memoria lui Hans Rosbaud
- Op. 100 – Cantilène pentru mezzosoprană și orchestră de cameră
- Op. 110 – Sonata pentru violă solo.
Jurnal FM 