Jurnal FM 
1948 – Înființarea Bibliotecii Centrale a Universității din București
#Postat de Carmen Vintu on iulie 12, 2025
Prin Decretul nr. 136/12 iulie 1948, publicat în Monitorul Oficial nr. 160/14 iulie 1948, a fost înființată Biblioteca Centrală a Universității din București. În urma acestui decret, Biblioteca Fundației Universitare „Carol I” a fost desființată, iar patrimoniul său a fost transferat în proprietatea statului.
Noua instituție a primit denumirea de Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București, devenind astfel centrul principal de coordonare al rețelei de biblioteci ale facultăților Universității din București.
Biblioteca în mai 2016
Diego Delso
Central University Library of Bucharest, Bucharest, Romania
- CC BY-SA 4.0
- Fișier:Biblioteca Central de la Universidad de Bucarest, Bucarest, Rumanía, 2016-05-29, DD 71.jpg
- Creată: Taken on 29 mai 2016, 18:13:02
- Încărcată: 8 septembrie 2016
Clădirea Bibliotecii Centrale Universitare este situată în Palatul Fundației Universitare „Carol I”, un monument istoric care datează din 1893. Palatul a fost construit pe un teren cumpărat de regele Carol I și a fost proiectat de arhitectul francez Paul Gottereau. Construcția a fost finalizată în 1893, iar în următorii doi ani, sediul Fundației Universitare a fost dotat și amenajat corespunzător. Inaugurarea oficială a avut loc la 14 martie 1895, în prezența Regelui Carol I. În 1911, sub conducerea aceluiași arhitect, clădirea a fost extinsă, iar lucrările au fost finalizate în 1914.
În 1925, Fundația Universitară „Carol I” a găzduit prima conferință a bibliotecarilor, coordonată de Ion Bianu și Emanoil Bucuța. De asemenea, în acest spațiu au fost organizate conferințe și simpozioane ale grupărilor culturale „Forum”, „Poesis” și „Criterion”, reunind cele mai importante personalități din mediul academic românesc.
În urma Decretului nr. 136 din 12 iulie 1948, Biblioteca Fundației Universitare a devenit oficial Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București, continuându-și misiunea de a sprijini educația și cercetarea academică.
În perioada 1963–1990, Biblioteca Centrală Universitară a avut rolul de centru național pentru dotarea lectoratelor de limbă, literatură și civilizație românească din străinătate cu publicații românești.
În timpul Revoluției din 1989, biblioteca a suferit grave pagube. Clădirea a fost incendiată, iar fondul bibliotecii, care includea cărți rare și manuscrise valoroase, a fost în mare parte distrus. Au fost pierdute peste 500.000 de volume, dintre care 12.000 erau cărți bibliofile, și aproximativ 3.700 de manuscrise semnate de personalități de marcă ale culturii române, cum ar fi Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Lucian Blaga și Mircea Eliade.
Reconstrucția și modernizarea Bibliotecii Centrale Universitare au început în aprilie 1990, sub egida UNESCO. Datorită apelurilor internaționale, biblioteca a primit donații de peste 100.000 de volume din România și mai mult de 800.000 de volume din străinătate. În 2001, clădirea a fost restaurată complet la exterior, iar la 20 noiembrie 2001 a avut loc redeschiderea oficială. A doua etapă de restaurare, care a inclus redeschiderea Aulei, a avut loc pe 25 iunie 2007, în prezența Regelui Mihai și a Reginei Ana.
Palatul Bibliotecii Centrale Universitare a fost ridicat pe locul fostei case a lui Grigore Peucescu, redactor al ziarului „Timpul”. Aici, Mihai Eminescu a citit pentru prima dată poezia Scrisoarea a III-a. O placă comemorativă a fost amplasată în 15 iunie 2001 pe unul dintre zidurile actualei clădiri, marcând acest moment important din istoria literaturii române.
Palatul Fundatiei Universitare Carol I M Eminescu
- CC BY 2.5
- Fișier:Palatul Fundatiei Universitare Carol I M Eminescu.jpg
- Încărcată: 3 septembrie 2007
În 2006, prin Hotărârea Guvernului nr. 445/05.04.2006, denumirea Bibliotecii Centrale Universitare a fost schimbată în Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București.
În fața clădirii se află statuia ecvestră a Regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, după ce originalul, realizat de Ivan Meštrović, a fost distrus la ordinul regimului comunist.
