Valentin Al. Georgescu, jurist, istoric al dreptului și academician român
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 9, 2025
Valentin Al. Georgescu, (n. 2 iulie 1908, Corabia, jud. Olt – d. 9 octombrie 1995, București), a fost un remarcabil jurist, istoric al dreptului și academician român. Membru titular al Academiei Române din 1992, a avut o contribuție esențială în dezvoltarea studiilor de drept roman, istorie juridică și filologie juridică, fiind una dintre cele mai influente figuri ale cercetării juridice românești din secolul XX.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Valentin_Al._Georgescu#/media/Fișier:Logo_of_the_Romanian_Academy.png
A absolvit Liceul „Carol I” din Craiova în 1926 și a urmat apoi cursurile Facultății de Drept și ale Facultății de Litere din București, obținând licențele în 1929. Între 1929 și 1932, a urmat studii avansate la Facultatea de Drept din Paris, obținând diplome în istoria dreptului, drept roman (1930) și drept civil (1931). A devenit doctor în drept al Universității din Paris în 1932, cu teza „Essai d’une théorie générale des leges privatae”, o lucrare de referință privind teoria romană a actului juridic.
De asemenea, a urmat cursuri de specializare la universitățile din Heidelberg (1930), Bruxelles (1931), Viena (1938) și Academia de Drept Internațional de la Haga (1939).
A fost profesor de drept roman la mai multe universități:
- Cernăuți (1933–1940)
- București (1941–1943)
- Lausanne (1944–1947)
- Iași (1947–1951)
- Nice (1971–1976)
A activat ca avocat la Banca Națională a României și a desfășurat o bogată activitate de cercetare în cadrul unor institute prestigioase:
- Institutul de Istorie din Iași (1953–1955)
- Institutul de Studii și Cercetări Juridice (1955–1962)
- Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1962–1966)
- Institutul de Studii Sud-Est Europene (1966–1975)
Între 1972 și 1988 a fost colaborator extern al Institutului „Max Planck” din Frankfurt pe Main.
Activitatea sa științifică se împarte în două mari direcții:
1. Drept roman și filologie juridică (până în 1952):
- Sur la nature et l’évolution générale de la propriété à Rome (1931)
- Les rapports de la philologie classique et du droit romain (1934)
- Originile și evoluția generală a proprietății în Dreptul roman (1937)
- Etudes de philologie juridiques et de droit romain (1940)
- Dreptul roman și sufletul lumii moderne (1942)
- Texte de drept roman (1942)
- Lucrări de drept public: Criza dreptului public (1934), La valeur juridique des conventions internationales (1935)
2. Istoria dreptului românesc și a instituțiilor (după 1952):
- Preempțiunea în istoria dreptului românesc (1965)
- Judecata domnească în Țara Românească și Moldova (1611–1831) (1979–1982, în colaborare)
- Bizanțul și instituțiile românești până la mijlocul secolului al XVIII-lea (1980)
- Dicționar de instituții feudale din Țările Române (1988, în colaborare)
A realizat și ediții critice ale unor documente legislative din epoca fanariotă:
- Legislația agrară a Țării Românești, 1775–1782 (1970)
- Legislația urbană a Țării Românești, 1765–1782 (1975)
- Organizarea de stat a Țării Românești, 1765–1782 (1989).
Recunoașteri și apartenențe academice
- Membru corespondent al Academiei din Atena (1976)
- Membru al Academiei de Științe Sociale și Politice din România (1970)
- Membru asociat al Academiei de Legislație din Toulouse (1969)
- Doctor honoris causa al Universității din Clermont-Ferrand (1972)
- Membru corespondent al Academiei Române (1991)
- Membru titular al Academiei Române (1992).
Valentin Al. Georgescu rămâne una dintre cele mai ilustre personalități ale științei juridice românești. Prin studiile sale aprofundate asupra dreptului roman, a instituțiilor feudale și a proceselor de receptare a dreptului bizantin în spațiul românesc, a creat o punte între istorie, drept și cultură. Opera sa este astăzi un reper fundamental în cercetarea istoriei juridice a României.
Sursă detalii:
legeaz.net/personalitati-juridice/valentin-al-georgescu
Jurnal FM 