Anders Jonas Ångström, fizician suedez

Anders Jonas Ångström, (13 august 1814, Lögdö, Suedia – 21 iunie 1874, Uppsala), a fost un fizician suedez, considerat unul dintre pionierii spectroscopiei. În onoarea sa, unitatea de măsură ångström (1 Å = 10⁻¹⁰ metri), utilizată pentru exprimarea lungimilor de undă ale radiațiilor electromagnetice, îi poartă numele.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Anders_Jonas_Ångström#/media/Fișier:Anders_Ångström_painting.jpg

Ångström și-a obținut doctoratul la Universitatea din Uppsala în 1839. Patru ani mai târziu, în 1843, a devenit astronom la Observatorul Uppsala, iar în 1858 a fost numit șef al Departamentului de Fizică al aceleiași universități.

Activitatea sa s-a concentrat în principal asupra conductivității termice și spectroscopiei. Ångström a dezvoltat o metodă de măsurare a conductivității termice și a demonstrat relația de proporționalitate între aceasta și conductivitatea electrică.

În 1853, a arătat că o scânteie electrică produce două spectre distincte: unul provenind de la metalul electrozilor și celălalt de la gazul traversat de scânteie. Inspirându-se din teoria rezonanței a lui Euler, Ångström a formulat un principiu fundamental al analizei spectrale: un gaz incandescent emite radiații electromagnetice cu aceeași lungime de undă ca cele pe care le poate absorbi.

În 1862, studiind spectrul solar, a descoperit prezența hidrogenului în atmosfera Soarelui — o realizare notabilă la acea vreme. Cinci ani mai târziu, în 1867, Ångström a fost primul care a analizat spectrul aurorei boreale, identificând linia luminoasă caracteristică oxigenului la 5577 angstromi în regiunea galben-verzuie a spectrului. A greșit însă presupunând că aceeași linie se regăsește și în lumina zodiacală.

Cea mai importantă lucrare a sa a apărut în 1868 sub titlul „Recherches sur le spectre solaire” („Cercetări asupra spectrului solar”), o hartă detaliată a spectrului solar, în care lungimile de undă erau exprimate în unități de 10⁻⁵ metri — unități care vor fi denumite ulterior ångström. Împreună cu colaboratorul său Robert Thalén, Ångström a măsurat liniile spectrale ale numeroaselor elemente chimice, atât în spectrul solar, cât și în laborator. Lucrarea lor a devenit rapid un punct de referință în domeniu.

Totuși, Ångström a suspectat existența unei erori sistematice în măsurători. Confirmarea a venit abia în 1884, la un deceniu după moartea sa, când Thalén a publicat date revizuite, corectând unele lungimi de undă cu până la un angstrom. Eroarea fusese cauzată de utilizarea unei lungimi inexacte pentru etalonul de metru.

Fiul său, Knut Johan Ångström, i-a urmat în carieră, devenind la rândul său fizician, specializat în spectroscopie și profesor la Universitatea din Uppsala.