Iliaș al II-lea Rareș, domnitor al Moldovei între 3 septembrie 1546 și 11 iunie 1551
#Postat de Carmen Vintu on iunie 11, 2025
Iliaș al II-lea Rareș (n. 1531 – d. 1553, Alep, Imperiul Otoman) a fost domnitor al Moldovei între 3 septembrie 1546 și 11 iunie 1551. Era fiul cel mare al lui Petru Rareș și al Elenei Rareș, de origine sârbă (din familia Branković). Iliaș este cunoscut și pentru faptul că a fost unul dintre puținii domnitori români care s-au convertit la islam.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/IliașRareș#/media/Fișier:046-_Petru_Rares_si_Ilie.jpg
Iliaș a fost primul fiu al domnitorului Petru Rareș (1483–1546) și al Elenei Rareș, născută Branković. A avut mai mulți frați, printre care Ștefan Rareș (1531–1552), Constantin (n. 1542) și Ruxandra (n. 1538).
În timpul scurtei sale domnii, Moldova s-a bucurat de o perioadă de pace în relația cu Regatul Poloniei, prin reînnoirea alianței cu regele Sigismund I. La cererea Porții Otomane, Iliaș a participat alături de cumnatul său, Mircea Ciobanul al Țării Românești, la o expediție în Transilvania împotriva autorităților germane și a episcopului Martinuzzi. Campania, însă, nu a avut rezultate notabile și pare să fi fost în mare parte formală.
Pe plan intern, domnia sa a fost marcată de o viață de curte decadentă, înconjurat de sfetnici tineri aduși din Imperiul Otoman. Cronicarul Grigore Ureche notează o îndepărtare a lui Iliaș de obiceiurile creștine, făcând referire la comportamente controversate. Istoricul Dan Horia Matei a sugerat, pe baza acestor surse, posibile relații bisexuale ale domnitorului.
În 1551, Iliaș abdică în favoarea fratelui său, Ștefan al VI-lea Rareș, și pleacă la Constantinopol, unde se convertește la islam, luând numele Mehmet. Este numit pașă de Silistra, dar ulterior este exilat la Bursa. Moare în 1553, la Alep, în Siria, cel mai probabil otrăvit.
Chipul său apare în tabloul votiv al Mănăstirii Probota, ctitorie a tatălui său. După convertirea sa la islam, figura lui Iliaș din pictura murală a fost înnegrită, iar numele său a fost șters din inscripțiile de la Biserica Arhiepiscopiei Romanului.
Jurnal FM 