Aureliu Goci, critic literar român

Aureliu Goci (n. 5 iunie 1948, Letca Nouă, județul Giurgiu – d. 27 octombrie 2024) a fost un critic literar român, cunoscut pentru activitatea sa susținută în publicistica literară, eseistică și promovarea patrimoniului cultural românesc.

Aureliu Goci s-a născut la 5 iunie 1948, în satul Letca Nouă din județul Giurgiu. Provenea dintr-o familie modestă: tatăl său, Marin, era poștaș, iar mama, Elena, muncitoare.

Și-a desfășurat întreaga activitate de învățământ în București, urmând Liceul nr. 36 „Ion Barbu”, apoi Facultatea de Filologie a Universității din București (1967–1972), fiind parte din ultima promoție cu cinci ani de studiu. A avut ca profesori nume marcante ale culturii române: Nicolae Manolescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Vladimir Streinu, Alexandru Piru, Nicolae Balotă, Marian Popa, Matei Călinescu, Gelu Ionescu, Emanuel Vasiliu și Matilda Caragiu Marioțanu.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Aureliu_Goci#/media/Fișier:Aureliu_goci.jpg

A debutat ca publicist în anul al III-lea de facultate, fiind cooptat de Nicolae Manolescu în colectivul revistei România literară, la rubrica de poezie. A colaborat ulterior cu numeroase publicații culturale: Amfiteatru, Scînteia tineretului, Luceafărul, Ramuri, Curtea de la Argeș, Confesiuni ș.a.

A activat ca profesor de limba română la liceele din Snagov și Brănești, iar ulterior a fost muzeograf la Muzeul Literaturii Române. A lucrat ca redactor pentru publicațiile Glasul națiunii (Chișinău), Ecart și Dunărea albastră (suplimente culturale ale ziarului Economistul). A fost, de asemenea, consilier parlamentar în cadrul cabinetului deputatei Leonida Lari și redactor la Editura Academiei Române.

A fost căsătorit cu Gabriela Banu, traducătoare și scriitoare. Împreună au avut doi fii: Costin Aurelian Banu și Andrei Alexandru Goci.

Colecții inițiate

• Manuscriptum (50 de numere, alături de Fănuș Băileșteanu, Editura Muzeului Literaturii Române, 1983)
• Clasicii noștri (Editura Exigent, prefețele semnate în mare parte de A. Goci)
• 101 capodopere ale romanului românesc (Editura Gramar).

Volume de critică și eseistică

1. Delavrancea și devenirile arhetipului (Editura Glasul, 1995)
2. Arghezi între infinituri. Eseu despre religiozitatea omului necredincios (Curierul Dunării, 1996)
3. Eminescu la infinit (Viitorul Românesc, 1997)
4. Răzbunarea lui Moromete sau Marin Preda și onoarea de a fi contrazis de istorie (Curierul Dunării, 1998)
5. Romane și romancieri în secolul XX (Fundația PRO, 2000)
6. Originile, înflorirea și răspândirea mitului Dracula (Equator Publishers, Australia, 2000)
7. Mileniul al III-lea și „direcția nouă” în cultura românească (Viitorul Românesc, 2001)
8. Geneza și structura poeziei românești în secolul XX (Gramar, 2001)
9. Dinu Săraru și reconvertirea romanului în poveste (Semne, 2002)
10. Fenomenul Caragiale și reîncarnările virtuale (Curierul Dunării, 2002)
11. Prozatori români la frontiera dintre milenii (Viitorul Românesc, 2003)
12. Prozatori români la frontiera mileniului – ediție revăzută și adăugită (Betta, 2009)
13. Apocalipsa după Arghezi (Betta, 2010)
14. Poeți români la frontiera dintre milenii (Niculescu, 2012)
15. Liviu Rebreanu – centrul operei și distribuția tipologică (Betta, 2014)
16. Întâmpinarea cărților – echilibru și contraste, metamorfoze și metafore în cronici literare (Betta, 2015)
17. Mircea Eliade – spațiul ancestral și tipologia urbană (Zodia Fecioarei, 2016)
18. Romulus Lal – mitul și istoria, cotidianul și imaginarul universului narativ (Semne, 2016)
19. Mihai Eminescu – Identitate și semnificație (Betta, 2017)
20. Prozatori români în primele două decenii ale mileniului trei (Betta, 2018)
21. Poezia românească de la Dosoftei la Nichita Stănescu (Editura Academiei, 2019)
22. Magistrul și discipolii – Nae Ionescu (Hoffman, 2020)
23. C.A.P.T.I.V. în imaginarul creației – Cărți, Autori, Personaje, Tipologii, Inspirație, Vocație (Betta, 2021)
24. Poezia românească de la Nichita Stănescu până în zilele noastre (Betta, 2022)
25. Constantin Banu, omul care a aprins „Flacăra” iubirii de țară – în colaborare cu Gabriela Banu și Magda Stavinschi (Eikon, 2024)
26. De la Caragiale prin Urmuz spre avangarda europeană (Betta, 2024).