Alexandru S. Sanielevici, fizician român de origine evreiască

Alexandru S. Sanielevici (n. 25 mai 1899, București – d. 21 decembrie 1969, București) a fost un fizician român de origine evreiască, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul radioactivității și fizicii nucleare. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1955.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Română#/media/Fișier:Logo_of_the_Romanian_Academy.png

Era fiul lui Simion Sanielevici (1870–1963), matematician reputat, numit în 1920 profesor la Catedra de Calcul Diferențial și Integral a Universității din Iași.

După ce a urmat, între anii 1911–1918, cursurile Școlii de Aplicație a Seminarului Pedagogic Universitar, Alexandru S. Sanielevici a continuat studiile la Facultatea de Științe a Universității din București (1918–1919), apoi la Școala Politehnică „Galileo Ferraris” din Torino și la Facultatea de Științe din Iași, unde a obținut licența în fizică-chimie.

În anul 1931 a plecat în străinătate ca bursier și a fost admis în calitate de cercetător la prestigiosul Institut du Radium din Paris, condus de Marie Sklodowska-Curie, unde a început activitatea în domeniul emergent al radioactivității.

În anul 1936, la Paris, și-a susținut teza de doctorat, având ca temă efectul termic al radiațiilor emise de corpurile radioactive.

Revenit în țară, a devenit profesor și șef al Catedrei de Radioactivitate la București, unde a desfășurat o activitate științifică intensă. Printre realizările sale se numără perfecționarea metodelor de măsurare a dozelor de energie ale radiațiilor.

Alexandru S. Sanielevici și-a desfășurat activitatea didactică și științifică la Universitatea din București, unde, alături de George Manu, a organizat un laborator de fizică atomică, distinct de Laboratorul de radioactivitate creat de Ștefania Mărăcineanu în perioada 1929–1930.

Distincții

• Ordinul Muncii, clasa a II-a (31 decembrie 1956), acordat „cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la înființarea Societății Academice Romîne, pentru merite deosebite în muncă”.

Lucrări publicate

• Cucerirea focului, conferință susținută la 3 iunie 1951 în Parcul de cultură și odihnă „I. V. Stalin”.
• Introducere în radioactivitate, 188 pagini cu ilustrații, Editura Tehnică, București, 1957.
• Structura nucleului atomic și tranzițiile radioactive (în colaborare cu Dragoș Bogdan), Vol. 3 din colecția Monografii de fizică, 472 pagini, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1958.