21 Mai – Pomenirea Sfinților Împărați Constantin și Elena

În fiecare an, pe 21 mai, Biserica Ortodoxă prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, considerați întocmai cu Apostolii pentru rolul lor esențial în sprijinirea și răspândirea creștinismului.

Sfântul Împărat Constantin cel Mare († 337)

Constantin cel Mare, fiul împăratului Constanțiu Chlor și al Sfintei Elena, s-a remarcat prin sprijinul decisiv acordat creștinismului. Crescut într-un spirit de blândețe și respect față de credința creștină, el a devenit primul împărat creștin al Imperiului Roman.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Brosen_icon_constantine_helena.jpg

În anul 313, prin Edictul de la Milano, a recunoscut oficial creștinismul ca religie permisă, oferind libertate de cult și sprijin Bisericii. A scutit-o de taxe, i-a permis primirea de donații și a eliminat pedepse barbare precum răstignirea și arderea cu fierul roșu.

Inspirat de o viziune divină – semnul Crucii apărut pe cer, însoțit de cuvintele „Prin acest semn vei învinge” – Constantin a poruncit ca acest simbol să fie purtat pe steaguri și armament. A învins astfel pe tiranul Maxențiu la Podul Milvius și a eliberat Roma de persecuții.

El este și cel care a convocat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), în care a fost combătută erezia ariană.

Sfânta Împărăteasă Elena († 327)

Elena, mama lui Constantin, s-a născut în Bitinia. După ce a fost alungată din viața publică prin divorțul impus soțului ei, Constanțiu Chlor, a rămas aproape de fiul ei.

La inițiativa împăratului, Elena a mers la Ierusalim în căutarea Sfintei Cruci. Potrivit tradiției, în timpul săpăturilor de pe Golgota a descoperit trei cruci. Pentru a afla care era Crucea Mântuitorului, a atins cu ele trupul unui mort – iar cel înviat la atingerea uneia dintre ele a indicat adevărata Cruce.

Datorită meritelor lor, Sfinții Constantin și Elena sunt numiți de Biserică „întocmai cu Apostolii”. În semn de prețuire, în anul 2002, o delegație a Bisericii din Cipru a oferit Patriarhului Teoctist o raclă cu părticele din moaștele lor, păstrată în Catedrala Patriarhală din București.

Numele lor sunt răspândite în rândul credincioșilor, iar multe biserici din România le sunt închinate, printre cele mai cunoscute fiind:

• Catedrala Patriarhală, București
• Mănăstirea Hurezi, Vâlcea
• Mănăstirea Crasna, Prahova
• Biserica din Letca Nouă, Giurgiu
• Mănăstirea Sfânta Elena, Costinești
• Schitul Baraju-Leșu, Bihor.

În credința populară, ziua de 21 mai este cunoscută și ca „Constantin Graur” sau „Constandinul Puilor”, fiind momentul simbolic în care păsările își învață puii să zboare. Se spune că după ce la 11 ianuarie (de Sf. Vlasie) le-a fost „dezlegat glasul”, iar la Dragobete s-au împerecheat, în luna mai își încheie ciclul cu această zi importantă pentru regenerarea vieții în natură.

Această sărbătoare este una dintre cele mai iubite de creștinii ortodocși români, care îi consideră pe Constantin și Elena modele de credință și dăruire, sfinți care au marcat istoria prin faptele lor și prin dragostea lor pentru Hristos.