Sava Athanasiu, geolog și paleontolog român

Sava Athanasiu (n. 28 aprilie 1861, Ruginești, județul Vrancea – d. 8 aprilie 1946, București) a fost un geolog și paleontolog român, membru de onoare al Academiei Române.

Sava Athanasiu a urmat studiile secundare la Roman și Iași, iar ulterior a absolvit Facultatea de Științe din Iași. După finalizarea studiilor, s-a specializat la Viena, Austria, unde a obținut doctoratul în 1899.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sava_Athanasiu#/media/Fișier:SavaAthanasiu.jpg

A fost profesor la mai multe instituții de învățământ, inclusiv la Institutele Unite din Iași (1890), la Școala Comercială din Iași (1891), la Liceul „Matei Basarab” din București (1900-1909) și la Universitatea din București (1910-1936). Între 1906 și 1930, a activat și la Institutul de Geologie al României. A realizat numeroase studii de specialitate, publicând un număr considerabil de lucrări în domeniul geologiei și paleontologiei.

Pe 10 iunie 1920, a fost ales membru corespondent al Academiei Române și, ulterior, pe 2 iunie 1945, a fost desemnat membru de onoare al aceleași academii.
Sava Athanasiu s-a dedicat în mod deosebit studiului flișului și neogenului din Carpații Orientali, precum și cercetării problemelor legate de scidienii din depozitele neogene. Printre lucrările sale importante se numără:

• Studii geologice din districtul Suceava (1898)
• Curs de geologie stratigrafică cu privire specială asupra dezvoltării diferitelor formațiuni geologice din țara noastră (1932)
• Curs de geologie generală (1931-1932)
• Asupra prezenței petrolului în Suceava (1901)
• Asupra stratigrafiei muntelui Stănișoara din nordul Moldovei (1905)

Bibliografie
Rusu, Dorina N. – Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999, ISBN 973-27-06967.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sava_Athanasiu