Iolanda Balaș Sőtér, atletă română

Iolanda Balaș Sőtér (n. 12 decembrie 1936, Timișoara, România – d. 11 martie 2016, București, România) a fost o campioană olimpică română de etnie maghiară, cunoscută pentru dominația sa în proba de săritură în înălțime timp de un deceniu. De asemenea, între 1988 și 2005, a fost președinta Federației Române de Atletism.

Iolanda Balaș provenea dintr-o familie româno-maghiară. Tatăl său, Frigyes, lăcătuș de meserie, a fost soldat în armata ungară și a rămas la Budapesta după al Doilea Război Mondial. Mama sa, Etel Bozsó, era casnică. În 1947, Iolanda a devenit cetățean ungar, însă autoritățile române au refuzat să-i permită plecarea în Ungaria. Într-un interviu din 2005, ea a povestit despre rădăcinile sale și despre cum nu a avut șansa de a locui în Ungaria, chiar dacă familia sa provenea din acea țară. Iolanda Balaș a fost căsătorită cu Ioan Soter din 1967.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Iolanda_Bala%C8%99#/media/Fi%C8%99ier:Iolanda_Bala%C8%99.jpg

Iolanda a urmat Liceul Catolic de Fete din Timișoara, unde a practicat sportul sub îndrumarea călugărițelor. Cu o înălțime de 1,85 m, ea a fost antrenată de fostul săritor János Sőtér, care avea să devină soțul ei. Iolanda a început să participe la competiții internaționale în 1953, când s-a transferat de la clubul „Electrica” din Timișoara la CCA (CSA Steaua). Între 1957 și 1967, a câștigat 150 de competiții consecutive, îmbunătățindu-și recordul mondial de 14 ori, ajungând până la 1,91 m.

Iolanda Balaș a stabilit primul său record mondial pe 14 iulie 1956 la București, depășind cu 1 cm recordul britanicei Thelma Hopkins. Deși la Jocurile Olimpice din 1956 de la Melbourne a înregistrat un rezultat de 1,67 m, clasându-se pe locul cinci, în anii următori și-a doborât propriile recorduri, ajungând la 1,91 m în 1961, un record care a rezistat timp de zece ani.

Un moment emblematic din cariera sa a fost finala olimpică de la Roma din 1960, când Iolanda Balaș a câștigat medalia de aur sărind 1,85 m, cu 14 cm mai mult decât următoarea clasată. La Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964, a revalidat titlul olimpic, cu o performanță de 1,90 m.

În palmaresul său se numără și două medalii de aur la Campionatele Europene din 1958 (Stockholm) și 1962 (Belgrad), precum și o medalie de argint la Berna în 1954.

După retragerea din competiții, Iolanda Balaș a continuat să contribuie la dezvoltarea atletismului românesc ca arbitru și a fost președinta Federației Române de Atletism între 1990 și 2005.

Iolanda Balaș a fost decorată cu numeroase distincții, printre care Ordinul Muncii clasa I (1960), Ordinul Steaua României clasa a IV-a (1962), și Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor (2006). A fost, de asemenea, cetățean de onoare al orașului Timișoara (1998) și al municipiului București (2001), iar în 2010 a primit din partea regelui Mihai decorația „Nihil Sine Deo” pentru meritele sale în sportul românesc. În 2012, a fost inclusă în „IAAF Hall of Fame”.

Realizări