Halldór Laxness, scriitor islandez

Halldór Kiljan Laxness (pronunțat [ˈhaltour ˈcʰɪljan ˈlaxsnɛs]; la naștere Halldór Guðjónsson; n. 23 aprilie 1902, Reykjavik, Regatul Danemarcei – d. 8 februarie 1998, Mosfellsbær, Islanda) a fost un scriitor islandez cunoscut pentru diversitatea operei sale, care include poezii, articole pentru ziare, piese de teatru, cărți de călătorii, povestiri și romane. Influențat de scriitori precum August Strindberg, Sigmund Freud, Sinclair Lewis, Upton Sinclair, Bertolt Brecht și Ernest Hemingway, Laxness este singurul islandez care a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Halld%C3%B3r_Laxness#/media/Fi%C8%99ier:Halld%C3%B3r_Kiljan_Laxness_1955.jpg

Motivația Juriului Nobel
„…pentru forța sa etică ce a reînnoit marea artă narativă a Islandei.”

Halldór Laxness s-a născut la Reykjavik pe 23 aprilie 1902, sub numele de Halldór Guðjónsson, ca fiu al lui Guðjón Helgason și al Sigríður Halldórsdóttir. După primii săi ani petrecuți în capitala Islandei, în 1905 familia s-a mutat la Laxnes, un loc din apropierea Mosfellsbær, o zonă rurală aflată la nord de Reykjavík. Începând de la o vârstă fragedă, Halldór a început să citească literatură și să scrie povestiri. La 14 ani, a publicat primul său articol în ziarul Morgunblaðið, sub semnătura H.G.

A adoptat pseudonimul „Laxness” inspirat de denumirea fermei părintești și, provenind dintr-o familie modestă, a fost nevoit să lucreze în diverse domenii înainte de a putea să-și urmeze vocația literară. Aceste experiențe l-au ajutat să-și lărgească orizontul asupra vieții și au adâncit realismul viziunii sale. A debutat literar la vârsta de 17 ani.

În tinerețe, a traversat o perioadă mistică, influențată de scriitori ca Strindberg și filosofii expresioniști germani, dar și de suprarealism și Joyce. La 21 de ani, s-a convertit la catolicism și și-a adăugat prenumele Kiljan în cinstea Sfântului Kilian. A studiat teologia în Italia și la mănăstirea Clervaux. Lecturile din suprarealiști și Marcel Proust au influențat primul său roman semnificativ, Marele țesător din Cașmir.

Ca un călător pasionat, a vizitat Italia, Scandinavia, Franța, Germania, Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică, legând o strânsă prietenie cu Upton Sinclair. Experiențele sale în America l-au marcat profund, iar nemulțumirea față de societatea capitalistă l-a determinat să se abată de la ideologia religioasă și să adere la ideile comuniste. După întoarcerea în Islanda, s-a căsătorit în 1930, dar a divorțat în 1936. În 1945, s-a recăsătorit cu o tânără de 21 de ani.

Cele mai importante lucrări ale sale sunt incluse în trei mari cicluri: Salka Valka (1931-1932), în care abordează teme sociale prin povestea unei tinere muncitoare; Oameni independenți (1934-1935), care descrie lupta eroică a țăranilor islandezi; și, între 1937 și 1940, Saga despre poetul Olafur Karason Lyosvikijur, o reflecție asupra epocii hitleriste. Aceste lucrări l-au consacrat ca un scriitor progresist, ceea ce a atras critici violente din partea cercurilor reacționare internaționale. Între 1940 și 1945, trilogia Clopotul din Islanda l-a consacrat definitiv, iar aceasta este considerată capodopera sa.

Membru al Consiliului Mondial al Păcii și laureat al Premiului Internațional pentru Pace, Laxness a fost un scriitor umanist, patriot și democrat. A fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1955.

A murit pe 8 februarie 1998, la Gljúfrasteinn, lângă Mosfellsbær, într-un azil pentru bătrâni, fiind afectat de boala Alzheimer în ultimii săi ani.

Operă

• Marele țesător din Cașmir – 1927
• Cartea poporului (Alþýðubókin) – 1929
• Salka Valka – 1931-1932
• Oameni independenți: saga eroică (Sjálfstætt fólk) – 1934-1935
• O zi de călătorie pe munți (Dagleið á fjöllum) – 1937
• Castelul din Sommerland – 1938
• Lumina lumii (Heimsljós) – 1939
• Casa poetului (Húss skáldsins) – 1939
• Frumusețea cerului – 1940
• Trilogia Clopotul din Islanda – 1943-1946
  • Clopotul din Islanda (1943)
  • Fecioara luminoasă (1944)
  • Pârjol în Copenhaga (Eldur i Kaupinhafn) – 1946
• Stațiunea atomică – 1948

Traduceri

• O întâmplare la Reykjavik – traducere de Tatiana Berindei, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955
• Clopotul din Islanda – traducere de Mihai Isbășescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956
• Stațiunea atomică – traducere de Radu Popescu și Ada Chirilă, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956
• Sub ghețar – traducere de Crenguța Napristoc, Editura Niculescu, București, 2006.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Halldor-Laxness