Mihai Bruchental, profesor, compozitor, dirijor și om de cultură român

Mihai Bruchental (n. 15 ianuarie 1908, Derna, județul Bihor – d. 19 ianuarie 1989, Nucet) a fost un renumit profesor, compozitor, dirijor și om de cultură din România. S-a stins din viață la 19 ianuarie 1989 și a fost înmormântat în Beiuș.

Sursa foto: AI Generated image

După absolvirea școlii primare, Bruchental a urmat Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea între 1927 și 1931, unde a obținut diploma de bacalaureat. A continuat studiile superioare la Academia Teologică din Oradea (1927-1931), avându-l ca profesor pe compozitorul Francisc Hubic. Însă pasiunea sa pentru muzică l-a determinat să urmeze cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj (1931-1935), unde a studiat intens vioara cu profesorul Bela Schmelzer și teoria muzicii cu Eugen Hâncu.

Deși un talentat viorist, Bruchental nu a reușit să rămână în orchestra Filarmonicii din Cluj și a început să predea muzică la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș, unde a activat până în 1949. A înviat tradiția corală a liceului și a condus fanfara acestuia, având și o colaborare artistică cu Liceul de fete din Beiuș și cu diverse formațiuni muzicale din oraș. Începând cu 1945, a fost principalul organizator al vieții muzicale din Beiuș.

În 1949, Bruchental a fost transferat la Școala Pedagogică de Educatoare din Beiuș, unde a predat până în 1972, abordând cursuri de teorie muzicală, solfegiu, cor, vioară și metodica predării muzicii la copii. În paralel, a cules folclor muzical din 206 localități, realizând o vastă colecție de 1340 de melodii, dintre care 1056 de colinde.

În domeniul muzicii corale și simfonice, Bruchental a fost un compozitor prolific. Printre lucrările sale remarcabile se numără „Imn eroilor”, „Omagiu eroilor”, „Poemul Horea Crăişorul” și „Simfonia în re major”. A compus și lucrări pentru muzică de cameră, precum „Fantezie greacă” și „Variaţii pe o temă de sârbă”. În 1978, opera sa „In luncă se fugăresc două turturele” a fost interpretată de orchestra de cameră a Filarmonicii din Oradea.

Bruchental a fost și autorul a două tratate importante: Tratat de teoria formelor muzicale (cu 700 de exemple) și Tratat de teoria instrumentelor muzicale simfonice în trei volume. Activitatea sa educațională și componistică a fost marcată de o modestie și pasiune deosebită.

În 1969, corul „Lyra” al Casei de Cultură Beiuș a primit Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a, iar Bruchental, ca dirijor, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a.

Referințe:

• Crăciun, Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Bușiția…, p. 36, 40-41, 107, 112.
• Duma-Suceveanu, Constantin. Documentar. În: Pagini de ucenicie (Beiuș), An. 6, nr. 2-3 (11-12), 1972, p. 35-45, p. 38.

Sursa: https://suciusiminfo.blogspot.com/2018/01/bruchental-mihai-mihai-pop-bruchental.html

și https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Pop_Bruchenthal