Veniamin Costachi, cărturar și traducător român, mitropolit al Țării Moldovei

Veniamin Costachi (n. 20 decembrie 1768 – d. 18 decembrie 1846, Mănăstirea Slatina, Suceava, România) a fost un cărturar și traducător român, mitropolit al Țării Moldovei.

Provenea dintr-o veche familie boierească și a primit primele cunoștințe de carte de la un călugăr grec în casa părintească, continuându-și studiile la școala de la Trei Ierarhi din Iași. La vârsta de 15 ani, în 1784, s-a călugărit la Mănăstirea Neamț, la dorința tatălui său. Protectorul său a fost Iacob Stamate, episcopul Hușilor, care l-a recomandat Mitropolitului Leon, iar la 21 de ani ajunge egumen la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași. După ce Iacob Stamate a devenit mitropolit, Veniamin a fost ales episcop de Huși în 1792, la vârsta de 24 de ani. Apoi a fost numit episcop de Roman în 1796 și Mitropolit al Moldovei în 1803.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Veniamin_Costache#/media/Fi%C8%99ier:Veniamin_Costachi.jpg

În calitate de mitropolit, Veniamin a desfășurat o activitate neobosită, dedicându-se educației și învățământului. A reformat școlile și a obținut în 1803 hrisovul domnitorului Alexandru Moruzi, care a instituit organizarea școlilor și a înființat șase școli românești județene, cu bursa pentru copiii săraci și susținere financiară din vistieria țării. Tot în 1803, a fondat Seminarul Teologic din Iași și a contribuit la organizarea învățământului preoțesc și a unei școli de muzică bisericească. În aceeași perioadă, a tradus și tipărit lucrări necesare pentru biserică și educație.

În timpul războiului ruso-turc, Veniamin a fost numit caimacam (locțiitor de domn) între 1808-1812, dar retragerea rușilor în 1812 l-a adus din nou în funcție. În 1821, în urma evenimentelor provocate de Eteria grecească, mitropolitul s-a retras la Chișinău, dar s-a întors după restabilirea ordinii pentru a-și relua activitatea. Cu toate acestea, conflictele cu guvernul l-au determinat să se retragă în 1842 la Mănăstirea Slatina, unde a continuat să lucreze la traducerea de cărți și a murit patru ani mai târziu.

Un alt domeniu în care Veniamin a excelat a fost ctitorirea de locașuri sfinte. În 1833 a inițiat construirea Catedralei Mitropolitane din Iași, iar mai multe mănăstiri și schituri din Moldova, cum ar fi Neamț, Agapia și Miclăușeni, îl consideră ctitor.

Veniamin Costache a lăsat o importantă operă literară, cu lucrări dogmatice, istorico-bisericești și educaționale. Printre cele mai semnificative lucrări se numără:

• Carte pastorală (1804)
• Tâlcuirea celor șapte taine (1807)
• Chiriacodromion (1811)
• Istoria Vechiului și a Noului Testament (1824)
• Funie întreită (1831)
• Oglinda omului celui dinlăuntru (1833)
• Dumnezeieștile liturghii (1834)
• Îndeletnicire despre buna murire (1845).

Veniamin Costache a avut un rol fundamental în dezvoltarea învățământului în Moldova. În 1828, alături de Gheorghe Asachi, a înființat Școala Vasiliană și a contribuit la organizarea școlilor din diverse orașe ale Moldovei. De asemenea, a înființat prima școală publică pentru fete din Iași în 1834 și a sprijinit înființarea primei școli de arte și meșteșuguri din Moldova în 1841. Academia Mihăileană din Iași, care a avut un rol important în învățământul românesc superior, a fost înființată cu sprijinul său.

Veniamin Costache este considerat unul dintre cei mai importanți mitropoliți și reformatori ai învățământului și culturii românești din Moldova, fiind apreciat pentru devotamentul său față de țară și biserică.

Sursa: http://ler.is.edu.ro/~cr/index.php?page=person&id=203