A. de Herz, dramaturg și publicist român

Adolf Edmund George de Herz (n. 15 decembrie 1887, București – d. 9 martie 1936) a fost un dramaturg, publicist român, jurnalist literar, poet, autor de nuvele, actor și traducător. Numele său este uneori redat ca Hertz sau Herț.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/A._de_Herz#/media/Fi%C8%99ier:A_de_Herz_1912.png
Adolf Herz a fost fiul lui Edgar von Herz și al Mariei (născută Kereszteyi), provenind dintr-o familie evreiască asimilată în cultura română, cu rădăcini în nobilimea din Austro-Ungaria. A fost căsătorit cu Lilly Tănăsescu, soprană și interpretă de operetă, fiica actorului craiovean Ion Tănăsescu.
După școala primară, urmată în particular, a studiat la Liceul Gheorghe Lazăr din București, apoi la Școala militară din Iași pentru doi ani, și, în final, la Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde a fost apreciat de profesori renumiți precum Titu Maiorescu, Mihail Dragomirescu și Pompiliu Eliade.
A debutat ca poet în perioada liceului, scriind versuri pentru romanțe. În primele sale producții teatrale, Herz s-a înscris în tradiția dramaturgică a lui Alexandru Davila și a școlii literare Sămănătorul, dar ulterior a adoptat stilul neoclasic și estetismul. Comediile sale de salon, jucate pe scena Teatrului Național din București, au fost inspirate de autori precum Roberto Bracco, Henri Lavedan și Haralamb Lecca, și au avut mare succes, culminând cu piesa Păianjenul. George Călinescu a apreciat că dramaturgia lui Herz s-a remarcat printr-o anume „încordare scenică” și a menționat că în Păianjenul personajul principal, o văduvă onestă, reînvie o altă imagine a sinelui decât cea reală.

În timpul Primului Război Mondial, Herz a fost editor al unor reviste literare. A semnat și sub pseudonime precum: a. d. h., A de H., -h-, H., Dinu Ramură (în revistele Sămănătorul, Luceafărul, Vieța nouă, Convorbiri critice etc.), Puck (în Rampa, Rampa nouă ilustrată), A de Coeur (în Scena) și Mira Dăianu (în Scena), contribuind la publicații precum Adevărul, Adevărul literar și artistic, Convorbiri critice, Gândirea, Viața românească și altele. A tradus lucrări semnificative din Chamberlain, precum Viața lui Richard Wagner și o monografie despre Beethoven de Romain Rolland.

În 1921, a devenit director al revistei Adevărul literar și artistic, pe care a condus-o până în 1925. Apoi, a fost secretar literar al Teatrului Național din București și președinte al Societății Scriitorilor Dramatici. În perioada 1930-1935, a fost director al Teatrului Național din Craiova, unde a depus eforturi pentru construirea unui nou teatru, dar a fost întâmpinat cu ostilitate și a fost nevoit să părăsească orașul. A murit în 1936, din cauza unei boli pulmonare.

Lucrări
Printre lucrările semnate de Adolf Herz se numără:

• Domnița Ruxandra (1907)
• Floare de nalbă (1908)
• Noaptea Învierii (1909)
• Când ochii plâng. A fost odată (1911)
• Păianjenul (1913)
• Bunicul (1913)
• Cuceritorul (1914)
• Sorana (în colaborare cu Ioan Al. Brătescu-Voinești) (1916)
• Caricatura sub ocupație (1918)
• Vălul de pe ochi (1918)
• Mărgeluș (1921)
• Șeful gării (1924)
• Seară pierdută (1925)
• Aripi frânte (1925)
• Omul de zăpadă (1927)
• Noapte bună (1928)
• Încurcă-lume (1929)
• Om discret și alte povestiri vesele (1931)

Piesa Amanta se bazează pe Încurcă-lume.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/A._de_Herz