Niels Bohr, fizician danez de origine evreiască

Niels Bohr (născut pe 7 octombrie 1885, Copenhaga, Danemarca – decedat pe 18 noiembrie 1962, Copenhaga) a fost unul dintre cei mai influenți fizicieni ai secolului XX. El a aplicat pentru prima dată conceptul de cuantizare – care limitează energia unui sistem la valori discrete – la studiul structurii atomice și moleculare, ceea ce i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1922. Contribuția sa la dezvoltarea fizicii cuantice rămâne un punct central al moștenirii sale, dar realizările sale s-au extins mult dincolo de acest domeniu.

Bohr s-a născut într-o familie intelectuală: tatăl său, Christian Bohr, era profesor de fiziologie la Universitatea din Copenhaga, iar mama sa, Ellen Adler, provenea dintr-o familie de bancheri evrei. În 1903, Niels Bohr a început să studieze fizica la Universitatea din Copenhaga, obținându-și doctoratul în 1911 cu o teză despre teoria electronică a metalelor. În 1912, s-a căsătorit cu Margrethe Nørlund, care i-a fost un sprijin neprețuit pe parcursul carierei.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Niels_Bohr#/media/Fi%C8%99ier:Niels_Bohr.jpg

Prima sa contribuție majoră la fizica cuantică a apărut în 1913, când a postulat un model al atomului în care electronii orbitează în jurul nucleului pe traiectorii specifice, iar emisia sau absorbția de energie are loc doar la tranziții între aceste niveluri. Deși inițial controversat, acest model a explicat cu succes spectrul liniilor emise de hidrogen și a pus bazele teoriei cuantice moderne.

În 1921, Bohr a fondat Institutul de Fizică Teoretică din Copenhaga, care a devenit un centru global pentru dezvoltarea fizicii cuantice. Atmosfera creată de Bohr acolo, cunoscută ca „Spiritul de la Copenhaga,” a facilitat colaborarea liberă și schimbul de idei. Printre realizările de la institut se numără formularea principiului incertitudinii de către Werner Heisenberg și dezvoltarea interpretării de la Copenhaga a mecanicii cuantice, care subliniază complementaritatea dintre diverse aspecte ale realității cuantice.

În anii 1930, Bohr s-a implicat în cercetarea nucleară și a jucat un rol central în explicarea fisiunii nucleare, descoperire esențială pentru dezvoltarea bombei atomice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Bohr a fugit din Danemarca ocupată de naziști și a contribuit la proiectul Manhattan în SUA, deși a pledat pentru utilizarea responsabilă a energiei nucleare și pentru colaborare internațională.

După război, Bohr a continuat să promoveze colaborarea internațională în fizică, contribuind la înființarea CERN și a altor instituții importante. De-a lungul vieții, a lucrat pentru a extinde principiul complementarității, aplicându-l nu doar în fizică, ci și în filosofie și alte domenii.

Institutul fondat de el rămâne un centru de excelență, iar munca sa a influențat profund înțelegerea științifică a universului.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Niels-Bohr