Bătălia de la Cătlăbuga (16 noiembrie 1485)
#Postat de Carmen Vintu on noiembrie 16, 2024
Bătălia de la Cătlăbuga, desfășurată pe 16 noiembrie 1485, a avut loc între armata Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare (1457–1504), și oștile otomane. Conflictul a izbucnit ca urmare a încercării lui Ștefan de a recuceri cetățile Chilia și Cetatea Albă, aflate sub control otoman. Pentru a reprima această inițiativă, sultanul Bayezid al II-lea (1481–1512) a trimis o oaste otomano-tătară împotriva Moldovei.
Comandantul otoman Bali bey Malkocioglu, noul sangeacbey de Silistra, a pătruns în Moldova cu trupele sale de akîngii, traversând Prutul pe un pod construit pentru invazie. Oastea sa principală a rămas între râurile Prut și Nistru, în timp ce avangărzile otomane au fost trimise să jefuiască teritoriile moldovenești.

Ștefan cel Mare, sprijinit de 3.000 de cavaleri poloni puternic înarmați, a evitat confruntarea directă cu armata otomană. În schimb, el a folosit tactici de hărțuire, atrăgând trupele otomane în terenuri înguste, unde le-a atacat strategic. Cronicarul polon Bielski descrie cum „fiind pretutindeni bătuți de Ștefan, turcii au fost nevoiți să iasă din țara lui”.
Lupta finală s-a desfășurat în apropierea Chiliei, la Cătlăbuga. Potrivit Cronicii lituaniene, bătălia a fost intensă și a durat trei ore, timp în care armata polonă a fost aproape de a ceda. Totuși, otomanii au fost împinși către rezerva trupelor moldovene, unde au suferit o înfrângere zdrobitoare. Cronica notează: „Acolo toți turcii au fost înfrânți pe capete”. Pierderile au fost semnificative: 8.000 de otomani și 3.000 de creștini au căzut pe câmpul de luptă.
Deși nu a avut o importanță strategică majoră, victoria de la Cătlăbuga a demonstrat încă o dată abilitatea lui Ștefan cel Mare de a gestiona situații dificile și de a înfrunta forțe superioare numeric. Biruința a consolidat reputația sa de lider militar remarcabil.
Bibliografie
- George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, București, 2011.
Jurnal FM 