Dumitru Ceacanica, ofițer criminalist de miliție

Dumitru (Dimitrie) Ceacanica s-a născut pe 27 octombrie 1918, la Cernavodă, județul Constanța, într-o familie de origine greacă. Părinții săi, Constantin și Eufrosina, erau respectați comercianți locali, proprietari ai unui magazin de articole tehnice, dar Dumitru și-a pierdut tatăl la o vârstă fragedă.

În ciuda unei educații formale limitate – în dosarele Securității menționându-se doar patru clase gimnaziale (deși ulterior a absolvit liceul) – Ceacanica a devenit un autodidact, cu cunoștințe solide de medicină legală și psihologie criminalistică. Pentru a obține cetățenia română, a luptat pe frontul de est, în Basarabia și Odessa, între 1939 și 1942, fiind decorat cu medalia „Bărbăție și Credință” clasa a II-a.

După război, Ceacanica s-a angajat ca informator în cadrul Poliției Capitalei, unde a urcat rapid în rang, devenind comisar-ajutor în 1948 și apoi criminalist după înființarea Miliției în 1949. Cu toate că era apreciat pentru profesionalismul său, originea sa burgheză l-a pus într-o lumină negativă în ochii Securității. Printre acuzațiile aduse se număra presupusa sa asociere cu Mișcarea Legionară, care, conform propriilor sale declarații, nu a fost reală.

Ceacanica era respectat de colegi pentru flerul său excepțional de polițist, dar era și cunoscut ca un lider dificil, exigent și neiertător față de lene sau minciună. Era temut de infractori, printre care circula expresia „Să moară Ceacanica!” pentru a invoca ghinionul. Totuși, dosarul său de la Securitate menționa utilizarea unor metode dure de interogare, precum presarea degetelor celor interogați.

În ciuda unei acuzații de corupție, pentru care a fost arestat și cercetat timp de șase luni, Ceacanica a fost considerat nevinovat de colegii săi, aceștia apreciind că situația a fost o „înscenare”. Ion Șantea, fost subaltern, l-a descris pe Ceacanica drept un om cu o intuiție remarcabilă și un fin cunoscător al psihologiei umane.

Psihologul criminalist Tudorel Butoi, care l-a cunoscut pe Ceacanica, îl descria ca un personaj distinct, întotdeauna îmbrăcat impecabil, deosebit prin atitudinea sa de gentleman, o figură aparte a poliției timpului.

Ceacanica a fost implicat și în celebrul caz „Anca,” dar s-a retras când a fost arestat un suspect pe care el îl considera nevinovat. Până la finalul procesului, a continuat să creadă că acesta era nevinovat, vizitându-l frecvent în închisoare pentru a-i observa comportamentul.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Ceacanica#/media/Fi%C8%99ier:Dumitru_Ceacanica.jpg

Dumitru Ceacanica a decedat în 1987 și a fost avansat post-mortem la gradul de general. Astăzi, el este comemorat printr-un bust și câteva obiecte personale expuse la Muzeul Poliției Române din Târgoviște, iar cartea sa, Însemnările unui criminalist, rămâne o mărturie a vieții și carierei sale impresionante.

Sursa: https://www.analizacomportamentala.com/post/dumitru-ceacanica-legenda-criminalisticii-rom%C3%A2ne%C8%99ti