Adam Müller-Guttenbrunn, scriitor, romancier și om de cultură șvab

Adam Müller-Guttenbrunn (n. 22 octombrie 1852, Zăbrani, Arad, România – d. 5 ianuarie 1923, Viena, Republica Austriacă) a fost un scriitor, romancier și om de cultură șvab, care a avut o mare influență asupra vieții culturale, în special în lumea teatrului, din Viena sfârșitului de secol XIX. A fost director al Teatrului din Viena (azi Opera). Prin lucrările sale a popularizat șvabii bănățeni și locurile natale, în lumea culturală germană. Adam Müller-Guttenbrunn s-a născut într-o comunitate de șvabi bănățeni, fiind fiul unor țărani din Guttenbrunn (astăzi Zăbrani). A urmat școli în limba germană în localitatea natală, la Sibiu și Timișoara, unde a lucrat în diverse meserii. În 1870, s-a mutat la Viena, lucrând ca telegrafist în Linz și Bad Ischl. În această perioadă, a continuat să studieze autodidact, scriind piese de teatru. În 1879, lucrările sale ajung pe mâna directorului teatrului din Viena, ceea ce îi permite să se stabilească în capitala Imperiului Austriac. A ocupat diverse funcții, inclusiv cea de funcționar, foiletonist și critic de teatru.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Adam_M%C3%BCller-Guttenbrunn#/media/Fi%C8%99ier:Adam_M%C3%BCller-Guttenbrunn.jpg

Între 1893-1896, a fost director al teatrului „Raimond” din Viena, iar între 1898-1903, a condus teatrul orășenesc (Wiener Stadttheater), care astăzi este cunoscut ca Opera.

Într-o parte semnificativă a operei sale literare, Adam Müller-Guttenbrunn (în lucrări precum Micul șvab, Iakob și fiii săi, Clopotele meleagului natal) evocă frumusețea satului bănățean, cu obiceiurile, tradițiile și ocupațiile sale din secolul XIX. Pentru valoarea întregii sale opere literare, teatrale și filosofice, Universitatea din Viena i-a conferit titlul de „Doctor Honoris Causa” în 1922, iar Guvernul Român i-a acordat aceeași medalia în același an.

Adam Müller-Guttenbrunn a decedat la 71 de ani, în 1923. În cinstea sa, la Timișoara a fost înființată asociația „Casa Adam Müller-Guttenbrunn”, care servește ca centru cultural pentru comunitatea germană din Banat.

Pseudonime

• Ignotus
• Michl Vetter
• F. J. Gerhold
• Franz I. Gerhold
• Franz Josef Gerhold

Opera

• Im Banne der Pflicht (Dramă), 1876
• Des Hauses Fourchambault Ende, piesă în 5 acte, Breslau: Schottlaender, 1881
• Wien war eine Theaterstadt, Viena: Graeser, 1885
• Das Wiener Theaterleben, Leipzig/Viena: Spamer, 1890
• Irma, piesă în 4 acte, Dresda: Pierson, 1891
• Dramaturgische Gänge, Dresda: Pierson, 1892
• Die gefesselte Phantasie, scriere cu ocazia deschiderii Teatrului Raimund, Viena: Konegen, 1893
• Im Jahrhundert Grillparzers, literatură și imagini din viața austriacă, Viena: Kirchner & Schmidt, 1893
• Deutsche Culturbilder aus Ungarn, Leipzig: Meyer, 1896
• Die Magyarin, relatare despre viața maghiară de bandit, Leipzig, 1896
• Das Raimund-Theater, povestea unei scene populare germane, Viena: Neue Revue, 1897
• Gärungen-Klärungen, roman vienez, Viena: Österreichische Verlagsanstalt, 1903
• Streber & Comp., piesă de teatru în 4 acte, Dresda: Pierson, 1906
• Die Dame in Weiß, roman vienez, Viena: Konegen, 1907
• Götzendämmerung, imagine culturală, Viena: Akademie Verlag, 1908
• Curort Baden bei Wien, Viena: Reisser, 1909
• Der kleine Schwab (Micul șvab), aventurile unui băiat, Leipzig: Staackmann, 1910
• Die Glocken der Heimat, roman, Leipzig: Staackmann, 1911
• Es war einmal ein Bischof, roman, Leipzig: Staackmann, 1912
• Der große Schwabenzug, roman, Leipzig: Staackmann, 1913
• Arme Komödianten, un cărți de povești, Leipzig: Staackmann, 1913
• Die Ährenleserin, povestire, Timișoara, 1913
• Das idyllische Jahr, un volum de vară, Leipzig: Staackmann, 1914
• Altwiener Wanderungen und Schilderungen, Viena: Schulbücherverlag, 1915
• Völkerkrieg! Österreichische Eindrücke und Stimmungen, Graz: Moser, 1915
• Österreichs Beschwerdebuch, câteva însemnări, Konstanz, 1915
• Barmherziger Kaiser!, roman, Leipzig: Staackmann, 1916
• Kriegstagebuch eines Daheimgebliebenen, impresii și stări din Austria-Ungaria, Graz: Moser, 1916
• Wiener Historien, Konstanz, 1916
• Joseph der Deutsche, un roman de stat, Leipzig: Staackmann, 1917
• Meister Jakob und seine Kinder (Meșterul Iacob și copiii săi), roman, Leipzig: Staackmann, 1918
• Das häusliche Glück, un tablou de familie în 3 acte, Leipzig: Staackmann, 1918
• Deutsche Sorgen in Ungarn, studii și mărturisiri, Viena: Strache, 1918
• Österreichs Literatur und Theaterleben, Viena, 1918
• Sein Vaterhaus, roman, Leipzig: Staackmann, 1919
• Dämonische Jahre, un roman Lenau, Leipzig: Staackmann, 1920
• Die schöne Lotti und andere Damen, un cărți de povești, Viena: Wiener literarische Anstalt, 1920
• Auf der Höhe, un roman Lenau, Leipzig: Staackmann, 1921
• Aus herbstlichem Garten, 5 nuvele, Leipzig: Staackmann, 1922
• Altösterreich, roman, 1922
• Erinnerungen eines Theaterdirektors, Leipzig: Staackmann, 1924
• Der Roman meines Lebens, din arhiva sa, compilat de fiul său, Leipzig: Staackmann, 1927

Bibliografie

• Richard S. Geehr: Adam Müller-Guttenbrunn and the Aryan Theater of Vienna, 1898-1903. The approach of cultural fascism. Göppingen: Kümmerle, 1974. ISBN 387452227X
• Hans Weresch: Adam Müller-Guttenbrunn. Sein Leben, Denken und Schaffen, 2 volume, Freiburg im Breisgau, 1975.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Adam_M%C3%BCller-Guttenbrunn