Diana Lupescu, actriță română

Diana Lupescu (n. 7 octombrie 1954, Bacău) este o actriță română cunoscută pentru activitatea sa în film, radio, televiziune, teatru și ca voce.

A absolvit în 1978 Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, unde l-a avut ca mentor pe Amza Pellea. După finalizarea studiilor, a jucat pe scenele teatrelor din Bacău și București, activând la teatre precum Teatrul „Bulandra”, Teatrul „Nottara” și Teatrul Mic.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Diana_Lupescu#/media/Fi%C8%99ier:Diana_Lupescu.01.jpg

Pe lângă cariera de actriță, s-a remarcat și ca regizoare de teatru. Printre piesele regizate de ea se numără „Fii cuminte, Cristofor!”, care a avut premiera la Teatrul „George Ciprian” pe 9 martie 2007, „Ritmuri” la Teatrul „Nottara”, „Victoria și sirena” la Teatrul „George Ciprian” (17 mai 2008), și „Opera de trei parale” de Bertold Brecht la Teatrul „Nottara”.

În calitate de actriță, Diana Lupescu a avut roluri notabile în numeroase piese de teatru, inclusiv „Astă-seară se improvizează” (Teatrul Național de Televiziune), „Bertoldo la curte” (Teatrul Național Radiofonic), „Castelul” (Teatrul „Nottara”, 11 ianuarie 2003), „De trei ori dragoste” (Teatrul „Nottara”), „Jocul dragostei și al morții” (Teatrul „Nottara”), „Miresele căpitanului” (Teatrul „Nottara”, 28 martie 2002), „Omul cu mârțoaga” (Teatrul „George Ciprian”) și „Victoria și sirena” (Teatrul „George Ciprian”, 17 mai 2008).

În film, Diana Lupescu a jucat în producții precum „Povestea dragostei” (1977), „Iarba verde de acasă” (1977), „E-atât de-aproape fericirea” (1978), „Fata morgana” (1981), „Calculatorul mărturisește” (1982), „Buletin de București” (1983), „Un petic de cer” (1984), „Siciliana” (1984), „Piciu” (1985), „Punct… și de la capăt” (1987), „Extemporal la dirigenție” (1988), „Campioana” (1991) și „Dănilă Prepeleac” (1996).