20 septembrie 1459 – prima atestare a orașului București într-un hrisov al lui Vlad Țepeș

Pe 20 septembrie 1459 a avut loc prima atestare a orașului București într-un hrisov al lui Vlad Țepeș. Prima mențiune apare într-un hrisov emis de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, la data de 20 septembrie 1459, în care se face referire la cetatea Bucureștilor. Prin acest document, scris în slavonă, Vlad Țepeș confirma proprietatea lui Andrei și a fiilor săi: Iova, Drag și un al treilea fiu, al cărui nume nu a fost descifrat. Emiterea mai multor documente de către domnitor din București sugerează faptul că orașul avea deja statutul de reședință domnească.

Bucharest, Romania

Stefanjurca

• CC BY-SA 2.0
• Fișier:Bucharest Day 1 – Curtea Veche (9330338582).jpg
• Creată: Taken on 20 iulie 2013, 09:50
• Încărcată: 24 martie 2014
• Poziție: 44° 25′ 47,79″ N, 26° 6′ 3,69″ E

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Veche#/media/Fi%C8%99ier:Bucharest_Day_1_-Curtea_Veche(9330338582).jpg

În ceea ce privește originea numelui orașului, un document din 7 iunie 1766 menționează că acesta provine de la un anumit Bucur, care „primul a bătut parul”. Istoricul Constantin C. Giurescu susținea că Bucureștii existau ca așezare urbană înainte de domnia lui Vlad Țepeș, chiar dinaintea întemeierii Țării Românești. Contribuția lui Țepeș ar fi fost ridicarea sau refacerea unei cetăți la București și, evident, atestarea sa documentară.

Ionescu Gion, în cartea Istoria Bucureşcilor, menționează legenda potrivit căreia Bucur Ciobanul, păscându-și oile pe colinele Dâmboviței, a construit o bisericuță de lemn pe malul râului, care ar fi fost loc de rugăciune pentru el și urmașii săi. Nicolae Iorga considera că biserica lui Bucur Ciobanul este „leagănul cetății”, deși unii istorici atribuie ridicarea acestei biserici lui Mircea cel Bătrân în 1416.

Cert este că în 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devine oficial capitala Țării Românești, după ce și-a împărțit acest rol cu Târgoviștea. Curtea Domnească era centrul orașului, iar structura urbană s-a dezvoltat în jurul acesteia. Între 1558 și 1559, domnitorul Mircea Ciobanul a construit la Curtea Veche Biserica Domnească, cea mai veche clădire păstrată în forma sa originală.

În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, în 1694, a fost înființată Academia Domnească, prima instituție de învățământ superior din Țara Românească. În 1704, spătarul Mihai Cantacuzino a construit Spitalul Colțea, prima instituție medicală din București. Înainte de era modernă, Capitala era un oraș al hanurilor, al meșteșugarilor, al comercianților, dar și al mahalalelor.

În timpul regelui Carol I, orașul a trecut printr-o amplă modernizare, cu clădiri monumentale proiectate de arhitecți străini, moment în care Bucureștiul a primit denumirea de „Micul Paris”. Calea Victoriei, cu luxul său extravagant, amintea atât de Paris, cât și de Viena, deși erau încă prezente și influențe otomane, ca o reminiscență a trecutului.

Sursa: https://ziarullumina.ro/societate/historica/565-de-ani-de-la-prima-mentiune-documentara-a-bucurestilor-192565.html