Virgil Cioflec, prozator, critic de artă și colecționar român

Virgil Cioflec (n. 8 septembrie 1874, Gherășeni – d. 10 martie 1948, București) a fost un prozator, critic de artă și colecționar român, cu o activitate semnificativă în promovarea artei românești. A deținut funcția de director general în cadrul Ministerului Cultelor și Artelor în 1918, sub conducerea lui Octavian Goga. Cioflec a fost prieten apropiat cu pictorii Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, publicând monografii dedicate acestora în 1924 (pentru Luchian) și 1925 (pentru Grigorescu). În 1930, a donat 77 de tablouri, desene și două busturi Universității Regele Ferdinand I din Cluj, contribuind astfel la înființarea Pinacotecii Virgil Cioflec, care a devenit ulterior parte a Muzeului de Artă din Cluj.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_Cioflec#/media/Fi%C8%99ier:Virgil_Cioflec.jpg

Cioflec a fost directorul revistei „Viața literară și artistică”, publicând nu doar proză, ci și numeroase cronici plastice, eseuri și recenzii de artă. De-a lungul timpului, a adunat o colecție impresionantă de lucrări ale unor artiști importanți precum Grigorescu, Luchian, Nicolae Vermont și Kimon Loghi. A avut o relație apropiată cu Luchian, căruia i-a fost atât prieten, cât și susținător financiar. În colecția sa se regăseau numeroase picturi și desene ale acestuia, iar în semn de apreciere, Luchian i-a realizat un portret al soției sale în 1907.

Colecționarul a fost preocupat și de achiziționarea lucrărilor altor artiști români importanți, precum Dimitrie Paciurea, de la care a cumpărat Sfinxul și un bust al lui Beethoven. În timpul Expoziției Universale de la Bruxelles din 1935, Virgil Cioflec a trimis câteva piese valoroase din colecția sa, printre care și celebra pictură „Cap de ovrei” de Grigorescu, care a dispărut în mod misterios.

Deși interesul său pentru colecționare a scăzut după Primul Război Mondial, Cioflec a continuat să sprijine arta românească. În 1930, după negocieri cu Sextil Pușcariu, a donat o parte semnificativă a colecției sale Universității din Cluj, constând din opere de Grigorescu, Luchian, Ressu, Iser și Tonitza, printre alții. Această donație a contribuit la consolidarea patrimoniului artistic românesc.

Cioflec a rămas activ în domeniul artei până la sfârșitul vieții sale. După ce și-a văzut visul împlinit, și-a încetat activitatea de colecționar, iar în 1948, după o viață marcată de numeroase realizări, s-a sinucis.

Sursa: https://www.icr.ro/pagini/virgil-cioflec

și https://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_Cioflec