Gheorghe D. Mărdărescu, general al armatei române

Gheorghe D. Mărdărescu (n. 4 august 1866, Iași – d. 5 septembrie 1938, Neuheimbad, Germania) a fost un general al armatei române, cu un rol crucial în timpul Primului Război Mondial.

Generalul Gheorghe Mărdărescu.

MAPN. Originally uploaded to ro:Fișier:GheorgheMardarescu.jpg – http://www.mapn.ro/fotodb/ministrii/47_G

• CC BY-SA 3.0
• Fișier:GheorgheMardarescu.jpg
• Creată: 24 martie 2005
• Încărcată: 2 august 2016

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_M%C4%83rd%C4%83rescu_(general)#/media/Fi%C8%99ier:GheorgheMardarescu.jpg

Mărdărescu a absolvit Școala de ofițeri din București în 1888 și Școala Superioară de Război, tot din București, în 1894. Ulterior, s-a specializat la Brück (în Imperiul Austro-Ungar) și la Spandau (în Germania).

A fost avansat la gradul de general de brigadă în 1916, la general de divizie în 1918, și la general de corp de armată în 1927.

În timpul Primului Război Mondial, Mărdărescu a fost șeful de stat major al Armatei a 3-a române (august-septembrie 1916) și al Armatei a 2-a române (septembrie 1916-ianuarie 1918). A jucat un rol esențial în bătăliile de la Mărăști și Oituz în 1917.

Din februarie 1918 până în aprilie 1919, a ocupat funcția de inspector tehnic al Infanteriei. Între 1919 și 1920, a comandat Armata a 4-a română.

În perioada 25 martie 1922 – 30 martie 1926, sub guvernul condus de Ion I. C. Brătianu, Mărdărescu a deținut funcția de ministru de Război.

Bibliografie

• Preda, Dumitru; Alexandrescu, Vasile; Prodan, Costică. În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994, ISBN 973-45-0094-5.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Gheorghe_M%C4%83rd%C4%83rescu