Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume…”. „Stăpânul inelelor” ungurești…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on iulie 14, 2022
Motto: „A spune că un general trebuie să aştepte ordinele unui suveran în asemenea împrejurări e ca şi cum ai informa un superior că vrei să stingi un incendiu. Înainte ca ordinul să vină, cenuşa va fi rece.”- Arta războiului, de Sun Tzu -general chinez din antichitate
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume…”, ne întâlnim, din nou, și în această zi de joi, ca în fiecare săptămână, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” și la influența acestora asupra României. Sau, așa cum zic aici de fiecare dată, la faptul că orice se întâmplă „pe afară” ne poate influența…Astăzi, voi încerca să mai zic câte ceva referitor la Viktor Orbán bacsi, cel pe care-l pomeneam săptămâna trecută într-un context legat, firește de „amicul” său pe nume Volodea, cel care-și are sediul oficial la Maskva…Va fi a patra-cincea oară de când mă „leg” în acest an de acest nene care se crede un lider tip „salvatore de la patria”, varianta panonică, dar care, dacă nu ar privi prea des, insistent și cu privirea hulpavă „peste gard” și cu acțiuni din ce în ce mai agresive (nu militar, firește), la adresa vecinilor săi care au minoritate maghiară în interiorul granițelor oficiale, zău că nu m-ar interesa deloc existența ‘mnealui. Personal, individul mi-e antipatic, în mod „organic”, încă de pe vremea când l-am văzut și ascultat în diverse emisiuni televizate pe diverse posturi TV de limbă maghiară de prin anii ‘90 ai secolului trecut și când mi-am exprimat public părerea într-un cerc de amici și cunoscuți de prin Sătmarul natal că individul, dacă va accede vreodată la putere în Ungaria, va face tot ce-i va sta-n putere să sape la temelia României. Nu pentru a construi, ci pentru a dărâma, firește! Lucruri care se întâmplă de o bună perioadă de timp, mai mult de un deceniu, cu larga „adormire” a „politrucilor” noștri de Dâmbovița și a „domnilor din umbră”, obișnuiți să pună doar etichete de sorginte „naționalisto-auristă” oricui le semnalează derapajele lui Viktor bacsi și-a lui ceată prin plaiurile mioritice!…Sincer, m-am plictisit și mi-e greață de „păpușarii” vieții politice dâmbovițene, care-i manipulează pe „vajnicii” noștri lideri politici, apropo de faptul că, în afară de bunul trai personal, pentru ei și neamul lor apropiat, nu-i mai interesează absolut nimic referitor la nație!…Cam ca pe unele familii boierești medievale! Vechea poveste cu „las-o, mă, că merge și așa!” ori a lui „haidi, bre, că nu-i așa de grav, frățicule!”…Serios, domnilor tovarăși?…Celor care gândiți (doar) așa, prin intermediul acestor rânduri, vă transmit un strămoșesc „sictir” pe post de bomboană pe coliva vieții voastre publice dar și pe a celei din umbră! S-aveți parte fix de ceea ce gândiți, (ne)stimabililor! Știu că am fost un pic cam confuz în mesajul anterior, dar cine trebuie să înțeleagă, va înțelege! Nu că nu i-ar durea „la bașcheți” de spusele mele!
Reacția mea anterioară, mai vehementă decât o fac de obicei, este generată și de faptul că influența individului pomenit, prin diversele-i „tentacule”, extinzându-se mult aici prin Ardeal, a mers până acolo încât o emisiune a amicului Romeo Couți de la TVR Cluj (pe care-l salut și pe această cale) a ajuns, nici mai mult nici mai puțin, decât a fi cenzurată, pentru simplul fapt că dezvăluia lucruri neplăcute, dar perfect adevărate, la adresa lui Viktor bacsi și la apropiații săi, mai ales în contextul „baletului” său (ne)diplomatic cu „pretinii” de la Maskva! Sau șefii? Că unii cam așa glăsuiesc, când pe de-a-ntregul, când cu jumătate de gură…Pe mine mă șochează cenzura directă de la TVR Cluj și nu-mi vine să cred că se poate întâmpla, chiar dacă nu mai înghit demult gogoșile referitoare la libertatea presei din România, dar nici chiar așa! „Povestea” o puteți găsi (și) la acest link https://gazetadecluj.ro/tvr-cluj-a-cenzurat-fara-niciun-drept-emisiunea-lui-romeo-couti/ și la multe altele. Taica „Goagăl” este darnic în informații! Ce este mai clar decât cristalul este faptul că, în mass media maghiară (la cea din Ungaria mă refer), controversele privind trecutul lui Viktor bacsi Orbán sunt vechi de vreun deceniu și jumătate și nu au primit niciodată până acum un răspuns edificator. Nu s-a dorit, firește, pentru că „strică la frumusețe”! Poate c-ar fi fost de așteptat, într-o logică de sorginte electorală, să zicem, ca, după campania electorală și alegerile din Ungaria din aprilie câștigate de el, prestația lui Orbán în relația cu statele vecine (mai ales cele care au minoritate maghiară), cu NATO și, firește, cu Uniunea Europeană să revină dacă nu la o oarecare normalitate, măcar la un anumit nivel de bun simț în ceea ce privește relațiile internaționale. Nici vorbă de așa ceva! Normal, „animalul” din proverb s-a urcat direct în copac! Proaspăt reales, la început de aprilie cu o majoritate zdrobitoare, Viktor bacsi și-a radicalizat imediat discursul eminamente revizionist, unele afirmații ale sale sugerând, nici mai mult nici mai puțin decât pretenții teritoriale la adresa Ucrainei și Croației. Cu România, a tranșat demult problema, prin acțiuni atent planificate și orchestrate și prin infuzia de parale ungurești de stat în diverse forme și feluri așa cum a fost prezentat în diverse dezvăluiri de presă…Poate le voi relua și eu pe aici într-o relatare viitoare.
În ceea ce privește relațiile româno-ungare, acestea s-au ameliorat, faptic, acum vreo două decenii, ca o consecință firească, după admiterea ambelor țări în NATO și Uniunea Europeană. Relațiile bilaterale s-au dezvoltat într-o măsură, însă nu s-au dezvoltat sănătos și firesc, ci cu influențe vizibile chiar „din satelit”. Chiar din Sputnik, mai precis! Mai des decât era nevoie, au fost destule acțiuni externe care au urmărit să „încețoșeze” relațiile acestea. Asta ca să mă exprim elegant…Iar în ultima perioadă, cea de după agresiunea rusă în Ucraina, influențele externe, apropo de politica Ungariei față de vecini, sunt mai vizibile decât oricând, atât din satelit cât și de la firul ierbii.Scriam acum vreo trei ani în revista „Jurnal Spiritual” despre asta. Cine dorește, poate (re)citi aici cele zise de mine atunci https://jurnalspiritual.eu/despre-trianonisme-n-ritm-de-maskirovka-pe-un-portativ-cu-note-de-ceardas-cazacioc-si-batuta-pe-loc/. Printre altele, ziceam atunci că „Cine nu vede o legătură intrinsecă între pohtele ursului de la răsărit cu cântatu-n struna iredentistă a lui Viktor bacsi de la Budapest, plus „batista pe ţambalul” gazelor de pe traseul Rusia-Germania este fie naiv, fie nu are habar de eternele jocuri geopolitice jucate de ruşi măcar de la Petru cel Mare încoace…”. Foarte recent, în acest context, a existat chiar un mic „cutremur diplomatic” zonal apropo de câteva sugestii „directe” de niscaiva pretenții teritoriale ale Ungariei în relația cu Ucraina, urmată relativ iute de „caii scăpați în porumb” de Viktor bacsi în relația cu Croația, cam pe la jumătatea lui mai a.c., apropo de ieșirea la Marea Adriatică, scandal „parfumat” cu nostalgii de „Ungaria Mare”. Viktor Orbán, a spus atunci într-un interviu la radio-ul național maghiar că părți din coasta Mării Adriatice au fost rupte din Ungaria și că „cei care au o mare și porturi de aceea sunt capabili să aducă petrol pe petroliere”, afirmații care au fost criticate aspru și imediat de către autoritățile Croației. Croația, care a stăpânit cea mai mare parte a coastei estice a Mării Adriatice, împreună cu Slovenia, timp de mai bine de un veac, s-a simțit jignit, firește, de comentariul lui Orbán potrivit căruia „teritoriul a fost luat de la unguri”. Nu-i lipsit de importanță să amintesc că Orbán bacsi și-a enervat vecinii și în trecut, cu afirmații referitoare la istoria teritorială a țării, inclusiv atunci când a postat pe Facebook, în 2020, în „anul Trianonului” o hartă cu „Ungaria Mare” care includea zone pe care Ungaria „le-a pierdut” după Tratatul de la Trianon din iunie 1920, în urma prăbușirii dualismului austro-ungar. Ca țări care fac parte atât din NATO cât și din Uniunea Europeană, asemenea „întâmplări” sunt dificil de înțeles. Și nu reprezintă doar niște coincidențe regretabile. Nici pomeneală, e politică de stat în viziunea „orbanistă”! Privită sumar, „întâmplarea” cu Croația e pur gratuită și prost plasată în spațiu și timp, doar pe logica datului cu bățu-n baltă! În fapt, atât Croația cât și Ungaria fac parte din spațiul Schengen. Noi nu prea, către deloc! Or fi știind „domnii tovarăși” despre care ziceam anterior de ce? În logica apartenenței la Schengen, oare ce i-ar reține pe unguri să aibă acces la porturile croate? Părerea mea e că Viktor „semnalizează” în toate părțile, pentru că așa-i „pricazul” primit de la Maskva, pentru a produce cât mai multă „ceață” în Uniunea Europeană pe principiul „divide et impera”. Și pentru că-i place și pentru că i se permite! Croații i-au dat repede peste tonul răstit, fapt pentru care, în public, Viktor n-a mai emis nimic notabil, după incident, în relația cu croații. Nici măcar scuze, dar, poate, n-am eu știință de așa ceva!
Pe de altă parte, „p-acilea” prin Ardeal, onor autoritățile budapestane „circulă” fix „cum vor mușchii lor” și fac fix ce-i taie capul! Asta am mai zis-o și cu ocazia vizitei prezidentei maghiare, manifestată precum vodă prin loboda proprie din Ardeal. Cine nu a citit cele zise atunci, găsește aici ce și cum https://jurnalfm.ro/2022/05/26/lume-lume-soro-lume-hai-hui-prin-ardeal-cam-ca-voda-prin-loboda-de-nicolae-uszkai-brasov/ … „Roadele” încep să se vadă și se vor vedea, din ce în ce mai pregnant, și nu sunt de bun augur pentru statul român! Dimpotrivă! Oricum am vedea lucrurile, ofensiva „orbaniană” prin Ardeal este realizată intensiv, susținut și planificat, fix ca o campanie militară, incluzând achiziții de diverse imobile de toate tipurile, de terenuri agricole, de diverse companii cu diverse obiecte de activitate, de diverse donații în sistemul de educație (strict în limba maghiară, firește), în sistemul sanitar, în diverse proiecte culturale (pe unele le-am văzut live recent), cu finanțarea directă a unor instituții de învățământ superior și a diverselor cluburi sportive, în special în fotbal, hochei, patinaj etc. Până unde va merge această campanie? Până unde-i va permite guvernarea „lălâie” de pe malul Dâmboviței! Desigur că există și o logică electorală permanentă a lui Viktor bacsi în demersul acesta organizat și bine susținut financiar și „logistic”. Repet ce am mai zis de multe ori, în Ardeal, dar și-n alte zone ale României, partidele maghiare, în general, au multe sute de mii de voturi, fiindcă există sute de mii de maghiari care au dublă cetățenie, română și maghiară, o masă electorală importantă, care trebuie „ținută în priză” și căreia i se transmit, constant mesaje. Din păcate, aceste mesaje poartă și o încărcătură cu evidente componente de extremism și iredentism afișat. Inclusiv pe postul național de televiziune românesc, acolo unde emisiunea în limba maghiară e scăpată de sub control, apropo de unii invitați/ unele reportaje cu certe tendințe șovine și apropo de traducerea din maghiară „pe sărite” sau deloc…Cine nu mă crede, poate verifica! Dar să-și ia un bun translator/interpret de maghiară! Să aibă, oare, vreun rol, prezența cvasi-permanentă la guvernarea României a veșnicului guvernant UDMR? Întrebarea e retorică, firește! Repet ceea ce am mai spus, că, din păcate pentru statul român, nivelul de impotență politică a reprezentanților vremelnici ai acestuia este mai mult decât evident și nu m-aștept la reacții firești și legale (repet, legale) ca urmare a multiplelor lovituri „la gioale” date de Budapesta în direcția României, cu vajnicul și interesatul concurs al reprezentanților politici maghiari și maghiarofoni din România, adică UDMR-ul, în principal și „ț”-șpe asociații și ONG-uri cu stipendii clare de la Budapesta. Și mi-e ciudă, de asemenea, că „păpușarii” cu ochi azurii care au coada vârâtă până la capăt în a controla viața politică românească, „paraleli” sau „perpendiculari” pe situație, au o durere fix „la bașcheții” din debara față de situația asta, cam de peste un deceniu și jumătate, către două!
Cert este că această tactică „orbanistă” nu face decât să pună paie peste foc tocmai acum când focul este aici, la doi pași, în ograda vecină și când e posibil oricând ca focul să se extindă necontrolat. Astfel, este vizibil „din satelit” că nenea Viktor dinamitează, practic, relațiile cu Uniunea Europeană, chiar și cu NATO și cu SUA, a dărâmat relațiile cu țările din Grupul de la Vișegrad, „ținând aproape”, vizibil și pe față, cu regimul lui Putin, ceea ce deranjează flagrant pe toată lumea. Și mai pune paie peste foc prin acțiunile sale și ale oamenilor săi pe aici prin Ardeal. Cheia relațiilor româno-ungare, am mai spus-o și o repet, se află pe cheiul Dâmboviței, acolo unde trebuie „ruptă pisica”! Dacă se dorește sau dacă e în stare cineva sau rămânem în poziția de a fi conduși etern de impotenți politic! Ziceam anterior că, în mass media maghiară, controversele privind trecutul lui Viktor bacsi Orbán sunt vechi de vreun deceniu și jumătate și nu au primit niciodată până acum un răspuns edificator. Ba, mai mult, există „suspiciuni rezonabile” că Viktor Orban bacsi ar fi un rezultat al unei vajnice „cooperări fructuoase” ale serviciilor secrete din Ungaria și din Rusia. Și mulți vectori media dau date, dovezi și detalii care nu au căzut din cer…Viktor Orban a devenit din ce în ce mai controversat cam de prin anul 2012 încoace, relativ aproape imediat după „aburcarea” sa în șaua puterii maghiare din 2010. Există știri de presă în diverși vectori media internaționali care nu au fost negate oficial de nimeni, că liderii Uniunii Europene nu ar mai mai discuta chestiuni sensibile de față cu dânsul, fiindcă știu că acestea ar cam ajunge pe la „amicii” lui de la Maskva. Unii vectori media îl cataloghează direct și nemascat drept un „Petrov” al Ungariei…Că tot s-a hăhăit prin secuime matrozul cherchelit în compania lui Viktor bacsi pe la diverse „școli de vară”! Fostul prim-ministru al Ungariei, Ferenc Gyurcsány, a susţinut într-o emisiune a televiziunii ungare ATV că s-a întâlnit cu un „informator secret”, care ar fi în posesia unor documente referitoare la conturi secrete în bănci elveţiene, aparținând lui Viktor Orbán. Gyurcsány a declarat în acea emisiune că Orbán ar deţine o avere fabuloasă, de sute de milioane de euro. Gyurcsány spunea că el nu a văzut aceste documente, dar s-a înţeles cu informatorul lui privind preţul acestora. Acesta a adăugat că, potrivit surselor sale, preşedintele FIDESZ ar fi şantajat de serviciile secrete ruseşti. După cum se știe, fostul prieten şi sponsor al lui Orbán Viktor, Simicska Lajos, un om de afaceri, prin 2015, a afirmat pentru mai multe ziare din Ungaria, că Orban, înainte de 1989, a fost informatorul serviciilor secrete maghiare, şi că documentele despre trecutul acestuia se găsesc şi la Moscova.Voi reitera aici, cele aflate de mine prin accederea unui site foarte interesant și bine documentat, pe care l-am coroborat cu multe informații apărute de-a lungul timpului în presa maghiară (acum nu prea mai apar, pentru că presa din Ungaria e controlată, în proporție covârșitoare, de Orban și a lui ceată). Este vorba despre site-ul „Laboratorului pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică” pe care-l puteți găsi aici https://larics.ro/viktor-orban-un-petrov-al-ungariei-colaborarea-premierului-cu-securitatea-ungara/. Voi cita mai multe pasaje din cele scrise de LARICS, care spune că „Spre exemplu, în 2012, publicația ungară Kuruc.info a publicat mai multe documente din arhivele fostului serviciu de informații comunist din Ungaria. Printre aceste documente sunt și unele scrise chiar de mâna domnului Orban și mai este și o notă din 23 iunie 1989, cât de poate de oficială, cu număr de înregistrare, provenită în mod oficial din arhivele comuniste, în care domnul Viktor Orban, născut la 31 ianuarie 1963 la Székesfehérvár, este identificat ca persoană de încredere cu criptonimul „Gyori Gabor”, urmează semnătura locotenentului care a elaborat materialul și este o recunoaștere cât se poate de fățișă a fostei securități ungare că domnul Orban a făcut parte din dispozitivul informativ secret al acestei instituții. Până acum nu știm ca domnul Orban să fi dat un răspuns la aceste acuze. Au urmat evident scandalul din 2015, care este puțin mai cunoscut. Unul dintre colegii săi de armată, Lajos Simicska, a dat un interviu ziarului online Mandiner. În acest interviu, el a relatat clar că Viktor Orban, în decursul stagiului militar, era informator al organelor de securitate militare ale Ungariei comuniste, lucru pe care domnul Orban l-a și recunoscut de față cu domnul Simicska în 1983. Acum, între cei doi erau anumite contradicții, era un conflict. Inițial nu am luat în serios aceste lucruri, dar văzând schimbarea la față a domnului Orban de când domnul Putin a declanșat războiul în regiune, m-am apucat și am revăzut puțin cazul. Păi, domnul Simicska știe niște chestii pe care n-ar trebui să le știe dacă nu le-ar fi trăit. Deci ceea ce povestește dânsul sunt lucruri trăite.Domnul Simicska vorbește de o procedură de avertizare, care era una dintre măsurile care se luau în caz, dar el nici nu știe că asupra sa a fost efectuată măsura preventivă de avertizare. Dânsul vorbește, relatează despre o măsură care în fond este un test de loialitate, dar nici nu știe că practic relatează un test de loialitate, la care a fost supusă persoana de încredere Viktor Orban. Deci lucrurile devin credibile, din punctul de vedere al unui ofițer de informații: ce povestește domnul Simicska se potrivește cu practici cunoscute ale securității comuniste ungare. Eu ce pot să vă spun? Domnul Orban a fost chemat în fața Comisiei Parlamentare, atunci în 2015, și a refuzat să se prezinte. Lucrurile au rămas efectiv în suspans, dar evoluția ulterioară a domnului Orban lasă multe semne de întrebare. Semnele de întrebare derivă din faptul că toate aceste note olografe, toată documentarea sa ca eventuală persoană de încredere, adică agent al securității comuniste ungare, au ajuns cu siguranță în copie și la Moscova. Dânsul ar putea să acționeze deci, sub presiunea unui compromat, a existenței unor materiale compromițătoare la Moscova, în ceea ce-l privește. Ceea ce-i determină linia politică. Ar fi o explicație. Iar un răspuns contrar, deci o contra-argumentare eu nu cunosc să se fi dat. Și atunci noi ce facem? Cum reacționăm la ideea că există forțe politice la guvernare care în momentul de față sunt pilotate prin sisteme de tip compromat? Deci asta generează o serie de riscuri, atât în ceea ce privește Uniunea Europeană, cât și NATO. Sperăm că aceste lucruri sunt luate în considerare atât la Bruxelles cât și la Washington și sper să se găsească cât de curând niște modalități de contracarare, fiindcă dacă mergem așa, riscurile sunt mari, nu numai pentru România.”
Cât privește relația lui Orban cu prezidentul moscovit, aceștia s-au întâlnit față-n față, fie la Budapesta, fie la Moscova, de vreo paisprezece ori de la accederea lui Viktor bacsi la putere în 2010. Sper c-am numărat bine întâlnirile acestora. Ar fi bine să nu uităm că pozițiile sale publice de azi vin de mai demult și nu sunt noi-nouțe. De exemplu, în anul 2014, Orban, criticat constant de către aliaţii săi occidentali din cauza tendințelor sale clar autocratice (dar cu „backup din umbră” de la tanti Angela, zic unii), a citat Rusia ca fiind, nici mai mult nici mai puțin, un „model”, el, cică preferând „un stat non-liberal unei democraţii liberale”. A zis-o el cu gura sa, în limba maghiară...Și mai spunea Orban, într-o conferinţă de presă din octombrie 2019, ținută alături de Putin, că „această cooperare politică este bazată pe un simplu fapt geografic, care ţine de locul Budapestei în centrul unui triunghi Berlin-Moscova-Istanbul”. Tot atunci și tot cu gura sa, a afirmat, clar și răspicat, că „Ungaria este membră NATO şi UE şi va rămâne, dar asta nu exclude ca, în anumite probleme, să angajăm o cooperare cu Rusia (…), vom continua să o facem”. Să ne aducem aminte că Rusia şi Ungaria au semnat fix în 2014, cam pe când Rusia anexa Crimeea și începeau să se arate nori negri pe orizontul păcii mondiale, fără vreo licitaţie, ci prin încredințare directă, un acord cu privire la dezvoltarea de către ruși a unicei centrale nucleare ungare, cea de la Paks, care e proiectată să furnizeze cca. 40% din energia electrică necesară Ungariei. Să ne mai aducem aminte și de faptul că, atunci, Orban a spus, tot cu subiect și predicat, că „centrul de gravitate al economiei mondiale basculează din Vest către Est, de la Atlantic la Pacific”,și că, pentru Ungaria e necesară „deschiderea către Est”. Adică Ungaria, membră a Uniunii Europene şi a spaţiului Schengen, este, nici mai mult nici mai puțin decât „cu fundul în două luntri”… Un reputat analist maghiar, Peter Kreko, director al think tank-ului Political Capital spunea, într-o declarație pentru AFP, că „El se prezintă ca o punte între Est şi Vest, dar în spatele acestui afiş, elementele care probează caracterul asimetric al relaţiei se multiplică”. Sunt notorii în presa internațională descrieri ale instalării la Budapesta a unor bănci rusești, cunoscute pentru relațiile „străvezii” cu serviciile secrete rusești. Iar, în septembrie 2018, presa maghiară, cea ne-aservită lui Orban, a dezvăluit că fiul şefului serviciilor ruse de informaţii externe a obţinut o viză Schengen de la Budapesta…Coincidență? Pentru Orban, multiplele sale întâlniri, de-a lungul timpului, cu Putin, ar demonstra electoratului său că este un lider ascultat și „băgat în seamă”, fapt pentru care „boborul” trebuie să-l bage numai pe el în seamă, că el e „salvatore de la patria” și el știe cel mai bine ce-i mai bine pentru unguri. Măsurile sale cu caracter pur populist au dat roade, dar odată se vor „sparge” și atunci e posibil să fie mai greu de scos cămașa „atotputerniciei”! Tot ca un fapt divers, să ne mai amintim și de faptul că, apropo de intervenția militară rusă în Siria (dar și de cea turcească, că l-a „periat” un pic și pe „sultanul” de la Ankara) contrar criticilor europene, Orban aprecia public că ofensiva militară a Rusiei și a Turciei în Siria, au fost în interesul Ungariei, pentru a evita o creştere a numărului de refugiaţi care vor să vină în Europa. Deci, Ungaria ar fi fost și rămâne, în optica sa,„miezul din dodoașca universului” european în problema refugiaților din Orientul Apropiat ori mai îndepărtat…Scuze pentru ochișorii celor mai pudici în expresii, dar cea anterioară e traductibilă prin „a-și da prea mare importanță (cineva)/ a-și da aere/ a se crede superior”. Apropo de vizitele pe la pseudo-țarul muscălesc, exact pe 1 februarie a.c., Viktor Orban îl vizita pe Vladimir Putin la Maskva, într-o „misiune de pace”, după cum spunea el, asigurând că un conflict armat în Ucraina nu va avea loc. Io-te unde stătea salvatorul păcii mondiale! Aiurea, a fost acolo pentru „pricaz”, chemat la ordine! Nu mult timp după vizita sa, după cum se cunoaște, Rusia a invadat Ucraina și declanșa războiul în Europa mileniului trei și o criză umanitară de proporții în plină Europă. Acasă la el, Viktor bacsi câștiga alegerile din 3 aprilie cu o majoritate covârșitoare și, paradoxal, dar adevărat, în Ungaria propaganda Kremlinului a înflorit, căpătând valențe de nebănuit. Mesajele clar pro-rusești și „narativele de propagandă” ale Kremlinului au reușit să acopere mult din discursul public din Ungaria, dar este clar că presa controlată cu mână de fier de către guvernul maghiar al lui Viktor bacsi este vectorul fundamental în această propagandă. În sprijinul pozițiilor sale, Orban are la îndemână întreaga mașinărie de presă controlată direct sau indirect de către stat, în timp ce publicațiile libere sunt prea puține sau sunt ignorate și/sau nu contează. Același analist maghiar pomenit anterior, Peter Kreko, spunea despre controlul populației de către guvernul maghiar că „Ungaria s-a transformat într-un fel de autocrație informațională, în care regimul de guvernământ controlează populația prin efectul informațional, nu prin opresiune fizică sau forță brută.Narativele guvernamentale sunt uneori atât de eficiente încât taie opinia publică precum cuțitul taie untul”.Către finalul episodului de „Lume, lume” de azi, inserez aici doar câteva considerente referitoare la ministrul de externe maghiar, un super-apropiat al premierului maghiar.
Astfel, la 30 decembrie 2021, înainte de revelion, nenea Péter Szijjártó, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior maghiar, a primit de la Serghei Lavrov, omologul său moscovit, „Ordinul Prieteniei”, „pentru activitatea sa privind dezvoltarea legăturilor ruso-ungare”. Pentru cine nu știe, „Ordinul Prieteniei” este cea mai înaltă recunoaştere pe care un cetăţean străin o poate primi din partea Rusiei. Mai pe șleau, fondat în 1994, „Ordinul Prieteniei” este acordat cetăţenilor străini de către preşedintele Federaţiei Ruse pe baza realizărilor în cooperarea reciprocă între naţiuni. Având în vedere că nenea ministrul maghiar de externe este, conform organigramei oficiale maghiare, şi şef de serviciu secret, adică al „Oficiului de Informaţii” din subordinea sa, este interesant să ne întrebăm (noi ca simpli spectatori, dar spionii și contraspionii Europei în calitate oficială) în ce calitate mergea atât de des şi se întâlnea cu autoritățile rusești nenea Péter? Oare în cea de ministru de externe al țării sale sau/și în calitate de șef al serviciului secret din subordinea sa? Întrebarea mi se pare firească. Pe la finele lui martie a.c., presa maghiară mai liberă și ne-aservită (atâta câtă a mai rămas) scria, negru pe alb, cum „amicii” din Maskva ai lui Orban și ai lui Szijjártó sunt cei care au orchestrat, pentru o lungă perioadă intrarea neautorizată în sistemul informatic al Ministerului de Externe maghiar. Aceleași surse de presă maghiare susțin că „potrivit foştilor ofiţeri de informaţii, pe baza urmelor atacurilor cibernetice, operaţiunile împotriva Ministerului de Externe al Ungariei sunt în mod clar susţinute de grupuri de hackeri din serviciile secrete ruse. Aceşti hackeri lucrează pentru Serviciul Federal de Securitate, FSB, care a fost condus anterior de Putin, şi pentru serviciul rus de informaţii militare, GRU”. Potrivit acestor surse, „organele de stat maghiare le cunosc de mult, deoarece atacă constant reţelele guvernamentale de cel puţin un deceniu. Atacurile ruseşti din Ungaria sunt în mare parte legate de hack-uri împotriva altor ţări NATO, iar membrii Alianţei cooperează şi împărtăşesc în mod regulat informaţii în identificarea atacurilor. Odată cu ruperea reţelelor de afaceri externe, diplomaţia maghiară a devenit o carte practic deschisă pentru Moscova. Ruşii pot şti dinainte ce gândesc afacerile externe maghiare şi ce plănuiesc, iar toate acestea se întâmplă într-un moment foarte sensibil. Infestarea rusă a rămas activă înainte şi parţial după invazia Ucrainei, în timpul actualelor negocieri de criză UE şi NATO. Între timp, nu există semne că guvernul maghiar a protestat public împotriva Rusiei din cauza atacului, deşi era la curent cu atacurile?”. Interesante afirmații, făcute chiar de presa maghiară, nu de vreun site oarecare de prin Kârgâzstan! Având în vedere aceasta și multe alte dezvăluiri, este firească întrebarea pe care și-o adresează mulți analiști, mai ales maghiari, conectați la think-tank-urile occidentale: „Oare pentru cine lucrează, la urma urmei, Viktor Orban şi Szijjártó Péter?”. Că „Ordinul Prieteniei” nu se dă pe ochi frumoși și nici pe recitat versuri de Serghei Esenin ori pe concursuri de băut, în tandem, vodcă și palinka!
Pentru astăzi, cred că ajung cele câteva rânduri despre Viktor bacsi și-a lui ceată și promit că voi reveni cu alte câteva gânduri în câteva rânduri despre acest domn și guvernarea sa. Când? Probabil săptămâna viitoare. De ce? Pentru că România este vizată direct de politica revanșardă a eșafodajului „orbanian”, iar ai noștri „ca brazii” dorm în bocanci și au uitat de consemnul primordial! Care consemn? Ăla de-i pus pe frontispiciul agenției de păpușele și păpușari și care zice că „Patria a priori”!…Bine, inclusiv motto-ul acesta e fix ca nuca în perete, că e un nonsens în limba latină așa cum ziseră, public, acum vreo patru ani, unii mai pricepuți într-ale latinei! „Patria înainte de toate” se spune, în latină, „Patria ante omnia”, în niciun caz „Patria a priori”! Să ne trăiești, nene Iancule, că mare dreptate ai avut în toate comediile matale! N-ai habar ce de personaje se născură sub „zodia” matale! Dar fă cumva și ia-ni-i de pe cap! Și în încheierea rândurilor de astăzi, ca în fiecare săptămână, voi repeta, din nou, până la finalul „flăcărilor din ograda vecină”, că, dintre toate relele acestui conflict, unul iese, de departe, în evidență, și anume faptul că mor mulți oameni nevinovați acolo în Ucraina, precum și acela că sunt distruse sute de mii ori milioane de destine, laolaltă cu casele, străzile, orașele și viețile multor oameni. Solidaritatea trebuie să fie cea care ne unește, să ne sprijinim unii pe alții și să-i ajutăm pe cei în suferință! Dumnezeu să ne ocrotească! Pe toți! Inclusiv pe ruși! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine!
Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse,surse foto și lecturi suplimentare despre subiectele din articol le puteți găsi aici:
https://www.rador.ro/2017/06/28/orban-viktor-santajat-de-serviciile-secrete-rusesti/
https://transparency.hu/wp-content/uploads/2019/05/Szab%C3%B3-Andr%C3%A1s-Peth%C5%91-Andr%C3%A1s-Orosz-cikkek-1-6.pdf
https://larics.ro/viktor-orban-un-petrov-al-ungariei-colaborarea-premierului-cu-securitatea-ungara/
https://www.dw.com/en/vladimir-putin-and-viktor-orbans-special-relationship/a-45512712
https://www.portfolio.hu/gazdasag/20220406/orban-viktor-beszelt-vlagyimir-putyinnal-magyarorszag-szemben-all-oroszorszaggal-537951
https://nepszava.hu/3154394_putyin-orban-orosz-ukran-haboru
https://larics.ro/pro-russian-and-pro-chinese-viktor-orban-vi-hungary-on-the-silk-road/?lang=en
https://larics.ro/ce-cauta-ministrul-de-externe-ungur-la-chisinau/
