Peter Higgs, fizician teoretician britanic

Peter Ware Higgs (n. 29 mai 1929, Newcastle-upon-Tyne, Anglia) este un fizician teoretician britanic, profesor emerit la Universitatea din Edinburgh, renumit pentru mecanismul Higgs, teorie care explică modul în care particulele fundamentale dobândesc masă. Pentru această contribuție esențială la fizica particulelor, a fost distins în 2013 cu Premiul Nobel pentru Fizică, pe care l-a împărțit cu belgianul François Englert.

Bengt Nyman –

More details

Nobel Laureates 2013 press conference at the Royal Swedish Academy of Sciences in December 2013

Bengt Nyman – Flickr: IMG_7469

Permission details

This file is licensed under the Creative CommonsAttribution 2.0 Generic license.You are free:

• to share – to copy, distribute and transmit the work
• to remix – to adapt the work

Under the following conditions:

• attribution – You must give appropriate credit, provide a link to the license, and indicate if changes were made. You may do so in any reasonable manner, but not in any way that suggests the licensor endorses you or your use.

• CC BY 2.0hide terms
• File:Nobel Prize 24 2013 (cropped).jpg
• Created: 7 December 2013
• Uploaded: 10 April 2023

Sursa foto: https://quotepark.com/authors/peter-higgs/

https://en.wikipedia.org/wiki/Peter_Higgs#/media/File:Nobel_Prize_24_2013.jpg

Peter Higgs s-a născut în districtul Elswick din Newcastle upon Tyne, fiind fiul unui inginer de sunet al BBC. A suferit de astm în copilărie și a avut o educație întreruptă din cauza războiului și a mutărilor familiei. A studiat la Cotham Grammar School din Bristol, unde a fost inspirat de munca celebrului fizician Paul Dirac, absolvent al aceleiași școli.

În 1947 a fost admis la King’s College London, unde a absolvit cu o diplomă în fizică (1950), a obținut masterul în 1952 și doctoratul în 1954, cu o lucrare despre vibrațiile moleculare. A urmat o carieră academică la Universitatea din Edinburgh, devenind profesor și cercetător de renume.
În anii 1960, Peter Higgs a dezvoltat o teorie care rezolva o problemă crucială a Modelului Standard al fizicii: de ce unele particule au masă, iar altele nu. A propus existența unui câmp invizibil omniprezent – câmpul Higgs, cu care particulele interacționează și astfel capătă masă. Conform teoriei, această interacțiune ar trebui să genereze o particulă: bosonul Higgs.

Lucrarea sa a fost inițial respinsă de o revistă de fizică, dar a fost ulterior publicată în Physical Review Letters (1964). Aproape simultan, alți fizicieni, inclusiv François Englert, Robert Brout, Gerald Guralnik, Carl Hagen și Tom Kibble, au ajuns la concluzii similare.
După aproape 50 de ani de căutări, pe 4 iulie 2012, CERN a anunțat descoperirea unei particule compatibile cu bosonul Higgs, în cadrul experimentelor ATLAS și CMS desfășurate la Large Hadron Collider (LHC). Higgs, prezent la anunț, a fost vizibil emoționat, spunând: „Este incredibil că am trăit destul ca să văd acest moment”.

În 2013, el a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică, fiind informat de distincție de un fost vecin, întrucât nu avea telefon mobil și evitase atenția publică.

Premii și onoruri
Pe lângă Nobel, Higgs a primit o serie impresionantă de distincții:

• Premiul Wolf pentru Fizică (2004)
• Medalia Dirac (1997)
• Medalia și Premiul Rutherford (1984)
• Medalia Copley (2015) – cea mai veche distincție științifică din lume
• Ordinul Companion of Honour (2012) – distincție britanică pentru merite excepționale

I-a fost dedicat un centru de cercetare: Centrul Higgs pentru Fizică Teoretică la Universitatea din Edinburgh, fondat în 2012.
Higgs a fost cunoscut pentru discreția sa, refuzând titlul de cavaler în 1999, dar acceptând mai târziu titlul onorific de Companion al Ordinului britanic. Nu s-a căsătorit și nu a fost atras de notorietate, preferând o viață liniștită dedicată științei.

De-a lungul vieții, a primit numeroase titluri onorifice din partea universităților din Marea Britanie și din străinătate, iar numele său a intrat în istoria științei alături de cei mai mari fizicieni ai secolului XX.