Marius Oprea, istoric, poet și eseist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România

Marius Oprea este un renumit istoric, poet și eseist român, cu o activitate notabilă atât în domeniul istoriei, cât și în cel al literaturii. A studiat istoria la Universitatea din București și a fost membru activ al cenaclului Universitas, condus de profesorul și criticul literar Mircea Martin. Teza sa de doctorat a abordat un subiect extrem de relevant în contextul istoriei recente a României: Rolul și evoluția Securității (1948-1964). În prezent, Marius Oprea este președintele Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (CICC).

Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Marius_oprea.jpg

Debutul său literar a avut loc în cadrul volumului Pauza de respirație, publicat împreună cu Simona Popescu, Caius Dobrescu și Andrei Bodiu. Pe lângă activitatea sa ca poet, Marius Oprea a lucrat și ca ziarist, fiind colaborator al revistei Cuvântul și corespondent al postului de radio Europa Liberă la București.

În 2005, Oprea a fondat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l-a condus până în 2010, iar în prezent este șef al Compartimentului de Investigații Speciale. A semnat numeroase articole despre istoria Securității, dar și lucrări esențiale privind istoria cărților vechi românești. Prima sa lucrare importantă în acest domeniu a fost Plimbare pe Ulița Tipografiei (1996), dedicată vechilor tipografii din România.

Marius Oprea este autorul unei serii de lucrări fundamentale despre regimul comunist din România și Securitate. În 2002, a publicat Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente: 1949-1989, un studiu care a fost premiat drept cea mai bună carte de istorie a anului de către Asociația Editorilor din România. În același an, a coordonat volumul Securiștii partidului: Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică, iar alături de Stejărel Olaru a publicat Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov, o lucrare ce adresează evenimentele din Brașovul anului 1987.

În 2004, Marius Oprea a publicat Moștenitorii Securității (Editura Humanitas), o lucrare care continuă analiza regimului Securității, iar în 2006 a realizat un dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului, intitulat Chipul morții: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului.

Cărți importante ale autorului:

• Plimbare pe Ulița Tipografiei, Editura Fundației Culturale Române, 1996

• Solo de tamburină (versuri), Editura Paralela 45, 1999

• Banalitatea răului: O istorie a Securității în documente: 1949-1989, Editura Polirom, 2002

• Securiștii partidului: Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică (coautori: Nicolae Videnie, Ioana Cirstocea, Andreea Năstase, Stejărel Olaru), Editura Polirom, 2002

• Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov (coautor: Stejărel Olaru), Editura Polirom, 2002

• Moștenitorii Securității, Editura Humanitas, 2004

• Chipul morții: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului, 2006

• Adevărata călătorie a lui Zahei — Vasile Voiculescu și taina Rugului Aprins, Editura Humanitas, 2008

• Bastionul cruzimii: o istorie a Securității (1948-1964), 2008

• Șase feluri de a muri, Editura Polirom, 2009

• Mafia arabă în România: de la Ceaușescu la Iliescu, Editura Corint, 2016

• Turma păstorului mut, Editura Polirom, 2016

• Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit, Editura Polirom, 2017.