Octavian Angheluță, pictor român, artist emerit, profesor universitar

Octavian Angheluță (n. 3 mai 1904, Brăila – d. 17 noiembrie 1979, București) a fost un important pictor român, recunoscut pentru contribuția sa artistică și pedagogică. Artist emerit din 1954, a fost profesor universitar la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a format zeci de generații de artiști plastici.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Anghelu%C8%9B%C4%83#/media/Fi%C8%99ier:Octavian_Angheluta.jpg

Potrivit criticului Adina Nanu, „lucrările lui Octav Angheluță se recunosc prin cromatica exuberantă și prin structura echilibrată, dar mai ales prin nota de umor”. A absolvit Academia de Arte Frumoase din București în 1928 și a fost o figură activă în viața artistică românească, implicându-se în numeroase inițiative culturale.

A fost cofondator al Asociației Pictorilor și Sculptorilor Români alături de nume mari precum Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiață, Ion Țuculescu și Alexandru Ciucurencu. A condus Pinacoteca Statului și a fost un reper al catedrei de pictură din cadrul Institutului „Nicolae Grigorescu”.

Repere biografice:

• 1910–1914: Școala primară la Brăila

• 1914–1924: Liceul în Bacău, Roman și Huși

• 1924–1927: Academia de Arte Frumoase și Facultatea de Litere și Filosofie, București

• 1929: Premiul Simu pentru lucrările Colț de atelier și Natură moartă

• 1929–1936: Profesor de desen la Câmpina

• 1931: Prima expoziție personală cu 60 de lucrări

• 1940–1949: Stabilit la Râmnicu Vâlcea în timpul războiului; responsabil cu conservarea colecțiilor de artă

• 1949: Conservator la Galeria Națională a Muzeului de Artă al RSR

• 1952–1972: Profesor la Catedra de Pictură și Compoziție

• Distincții: Premiul de Stat clasa a II-a (1952, 1953), Ordinul Muncii clasa a II-a (1954), Ordinul Steaua RSR clasa a II-a (1965).

A vizitat Franța, Olanda, Italia, Bulgaria, Austria, Ungaria, URSS, Cehoslovacia, Germania, contribuind la lărgirea orizonturilor sale artistice și culturale.

A participat la Salonul Oficial în repetate rânduri și a avut numeroase expoziții personale și de grup în România și în străinătate – inclusiv la Bienala de la Veneția (1954), la Helsinki, Viena, Moscova, Praga, Berlin sau Belgrad.

Lucrări reprezentative:

• Micuța cusătoreasă (1940)

• Piața Tomis (1975)

• Colț de atelier

• Natură moartă

• Păpușa.