Jurnal FM 
Gheorghe Munteanu Murgoci din Braila a fost un geolog, român, care împreună cu Nicolae Iorga și Vasile Pârvan și-a înscris numele printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din București
#Postat de Carmen Vintu on martie 5, 2022
Gheorghe Munteanu-Murgoci (n. 20 iulie 1872, Vădeni, Brăila – d. 5 martie 1925, București) a fost un geolog, mineralog și pedolog român, devine primul docent universitar din România în mineralogie, în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și California. Din 1908 activează ca profesor de mineralogie și geologie la „Școala națională de poduri și șosele ” din București, iar când aceasta se transformă în „Școala Politehnică” îi este încredințată catreda de mineralogie (1920). Din 1923, este președinte al Comisiei Internaționale de Cartografie a Solului.
Surs foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Munteanu-Murgoci#/media/Fi%C8%99ier:Gheorghe_Munteanu-Murgoci_(1).jpg și colorat
În semn de prețuire pentru cel ale cărui începuturi de viață și muncă se leagă de Brăila.
La inițiativa sa, în anul 1906, s-a înființat Secția de Agrogeologie pe lângă Institutul Geologic al României, al carei șef a fost până la sfârșitul vieții sale.
Pe baza concepției naturaliste, G. M. Murgoci, împreună cu colaboratorii P. Enculescu și Em. Protopopescu-Pache, întocmește între anii 1906-1909, prima hartă a solurilor din România, publicată la scara 1:2.500.000 și însoțită de o schiță climatologică. În anul 1911, Murgoci prezintă o caracterizare generală asupra zonei de soluri din România. Prin lucrările sale, profesorul G. M. Murgoci a pus bazele pedologiei genetice, nomenclaturii și clasificării solurilor din Romania.
Pentru meritele sale deosebite, în anul 1923, la Conferința de la Praga, G. M. Murgoci este ales președintele Comisiei de cartografiere a solurilor, iar în 1924 este ales președinte al Comisiei pentru întocmirea hărții solurilor din Europa.
Operă
Contribuții la dezvoltarea:
- geologiei:
- „Sinteza geologică a Carpaților Sudici” – Comunicare la cel de-al XI-lea Congres geologic internațional
- „Asupra proprietăților și clasificării amfibolilor albaștri” – două comunicări la Academia de Științe din Paris (21 august și 4 septembrie 1922)
- „Zăcămintele succinului din România (chihlimbar, romanit)” – Teză de docență prezentată Universității din București (1903)
- „Cercetări geologice în Dobrogea Nordică” – lucrare prezenată la Institutul geologic al Romîniei (1911)
- pedologiei:
- „Zonele naturale de soluri din România„
- „Études sur les sols arables de la Roumanie„
- geografiei românești;
- „Câmpia Română„
- „ Balta Dunării„
- „Cercetări geologice asupra Dobrogei nordice, cu privire specială la rocile paleozoice și eruptive„.
Cercetări de geomorfologie,speologie, stratigrafie și tectonică colinară a regiunilor colinare ale Olteniei:
- „Terțiarul din Oltenia cu privire la sare, petrol și ape minerale„.
.jpg){kind=link}