S-a întâmplat la 14 decembrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 14 decembrie…

– 1280: Prima atestare documentară a Sighişoarei (sub denumirea de Castrum Sex, castrum = cetate, sex = şase – „A şasea cetate”) Sighişoara este situată aproximativ în centrul României în sudul judeţului Mureş. Oraşul, cu o istorie de mii de ani, adăposteşte, în armonie, mai multenaţionalităţi. Datorită arhitecturii sale remarcabile, a poziţiei dominante şi a ambianţei geografice, oraşul a fost supranumit încăde la sfârşitul secolului al XIX-lea „Perla Transilvaniei”. Oraşul şi cetatea au fost întemeiate în Evul Mediu. Sighişoara a fost fondată de emigranţii germani în a doua jumătate a sec. al XII -lea. Cetatea Sighişoara este considerată şi astazi a fi cea mai frumoasă cetate locuită din sud-estul Europei.

S-a întâmplat în 14 decembrie…

Sursa foto: https://pixabay.com/de/photos/winterwunderland-winter-schnee-kalt-3821445/

– 1458: Atestarea documentară a municipiului Oneşti, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare
– 1467, 14-15: Bătălia de la Baia; victorie a lui Ştefan cel Mare asupra armatelor ungare, conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova; a fost ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare asupra Moldovei şi a prilejuit lui Ştefan cel Mare prima sa manifestare pe plan internaţional ca învingător al regelui Ungariei
– 1503: S-a născut Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician şi medic francez autor al unei celebre culegeri de profeţii, „Centuriile”. Nostradamus ( d.2 iulie, 1566), pe numele său real Michel de Nostredame, a fost un faimos medic, cabalist şi farmacist francez. Celebritatea sa se datorează lucrării Les Propheties, a cărei primă ediţie a apărut în 1555. De la publicarea sa, a devenit foarte populară în toată lumea, creându-se în jurul său un cult. În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfăşurau sau urmau să se întâmple în lume.

– 1546: S-a născut astronomul danez Tycho Brahe; a făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, care au servit elevului său Johannes Kepler (astronom şi matematician german) la descoperirea legilor de mişcare a planetelor (m. 1601) A mai fost şi constructor de instrumente astronomice. Datele adunate de astronomul si matematicianul danez au contribuit în mod semnificativ la măsurarea mişcării planetelor şi catalogarea a peste 800 de stele, depăşind îin acuratete toate măsurătorile astronomice anterioare descoperirii telescopului, la începutul secolului al XVII-lea. Nu era de acord cu Nicolaus Copernicus în privinţa ideii că Pământul s-ar învârti în jurul Soarelui, dar din fericire l-a ales drept succesor pe Johannes Kepler, care agrea ideile coperniciene. Tyge (ulterior latinizat în Tycho) Brahe s-a născut la 14 decembrie 1546 la Skane, o regiune care aparţinea pe atunci Danemarcei, iar acum se află pe teritoriul Suediei, într-o familie nobilă. Tycho a urmat cursurile Universităţii Luterane din Copenhaga. Ca să-şi asigure o educaţie în domeniul artelor liberale, a frecventat cursuri de retorică, logică şi gramatică şi astronomie, aritmetică, muzică şi geometrie, pregătitoare pentru studiul dreptului, aşa cum dorea unchiul său. Cu toate acestea, după ce a fost martor al eclipsei de soare care fusese prezisă pentru 21 august 1560, Brahe s-a simţit atras de studiul astronomiei. Revenind la Copenhaga în 1565, la moartea unchiului său, Brahe a început să studieze astronomia la Universitatea Wittenberg. Steaua lui Tycho, cum a ajuns să fie numită după ce şi-a publicat broşura „De nova stella” („Despre noua stea”), a fost o primă adăugire la cerurile observate încă de pe vremea lui Hipparchos, din antichitatea greacă. În 1576, Brahe a accepta din partea regelui Danemarcei, Frederick al II-lea, oferta unei pensii şi a unei reşedinţe situată în insula Hven, în largul Strâmtorii Daneze. Aici Brahe a întemeiat Uraniborg (Castelul cerurilor) şi mai târziu a construit un al doilea observator, Stjerneborg (Castelul stelelor), unde a locuit şi a lucrat în următorii douăzeci de ani. În 1597, neliniştit şi împovărat de instrumentele sale, a plecat din Hven şi, doi ani mai târziu, a ajuns la Praga. Acolo a intrat sub protecţia lui Rudolf al II-lea, sfântul împărat roman care îi preţuia pe intelectuali, astfel că i-a oferit un castel şi o nouă indemnizaţie. În 1601, a suferit un atac cerebral în timpul cinei şi a murit zece zile mai târziu, la 24 octombrie. Pe patul de moarte, i-a încredinţat lui Kepler datele sale despre stele şi în special cercetările despre planeta Marte, pe care le păzise cu străşnicie, poruncindu-i să-i definitiveze opera şi s-o tipărească. În 1603, Kepler a redactat şi a publicat lucrarea lui BraheAstronomae instauratae progymnasmata (Introducere în noua astronomie), care cuprindea catalogul a 777 stele. Kepler a valorificat datele lui Brahe pentru a elabora opera de proporţii mai mari Tabelele Rudolfine (numite aşa în onoarea împăratului), publicată în 1627.

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu