Cum a ajuns România să fluiere a pagubă în afacerea vaccinurilor anti-Covid

România s-a trezit că a bătut palma pentru mai multe vaccinuri anti-Covid decât poate folosi. Asta a dat naștere la acuzații legate de bani risipiți, dar și la teorii ale conspirației care au contribuit la curentul anti-vaccin. În realitate, România a jucat o strategie adoptată de toate țările UE. Pentru a se asigura că nu vor rămâne fără acces la vaccin, țările europene nu și-au pus ouăle în același coș. Așa că au făcut comenzi la mai mulți producători de vaccin, chiar dacă și-au asumat să plaseze comenzi mai mari decât necesarul.

În ciuda tuturor cifrelor vehiculate și adesea dezbătute conspiraționist, în România au ajuns până acum doar 26 de milioane de doze de vaccin anti-Covid. Cu posibilitatea asigurată de a cumpăra mult mai multe. Dar nu și cu obligația. Realitatea tristă? Chiar și așa, sunt prea multe. Pentru că românii nu vor să se vaccineze. Ba chiar au ajuns să aibă și preferințe de „brand” de vaccin, deseori contrare trendului european și mondial. La ora actuală, 98,98% din vaccinările făcute în România contra Covid-19 sunt fie cu ser de la Pfizer, fie cu ser de la Johnson&Johnson.

România este nevoită acum să revândă, să realoce, să doneze și chiar să distrugă dozele expirate rămase pe stoc. Ba chiar, pentru a scăpa de surplusul de vaccin, autoritățile iau în calcul să renunțe la contractul cu AstraZeneca, în condițiile în care țara noastră ar trebui să mai primească, până la sfârșitul anului, nu mai puțin de 9,5 milioane de doze din acest produs.

„S-a ajuns aici pentru că s-a sedimentat percepția că vaccinul are reacții adverse deși cifrele, științific vorbind, arată că este un vaccin la fel de bun ca oricare altul. Există posibilitatea ca pe viitor să renunțăm la vaccinarea cu AstraZeneca. De ce? Tocmai pentru că dacă nu se vaccinează nimeni sau se vaccinează doar o persoană sau două, nu poți să soliciți producătorului să trimită în România zeci de mii de doze”, a explicat pentru Panorama medicul Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Cum am ajuns aici?

Un prim motiv îl reprezintă chiar mecanismul european prin care România a reușit să obțină dozele. În mijlocul pandemiei, Uniunea Europeană a încheiat precontractele cu producătorii atunci când nu exista siguranța unui vaccin care să protejeze de noul coronavirus. A fost un fel de a-și asigura accesul la vaccin, dar și de a susține dezvoltarea și lansarea acestui instrument-cheie pentru oprirea oricărei pandemii.

Un al doilea motiv pentru care s-a ajuns la surplus este eșecul campaniei de vaccinare derulată în România și lipsa acută de interes a românilor de a folosi vaccinul pentru a se proteja de Covid. Cu sub 38% din populația eligibilă vaccinată cu schemă completă (la data publicării articolului), România a ajuns să tragă pe linie moartă vaccinarea cu AstraZeneca. Pur și simplu pentru că preferințele românilor au fost complet diferite de trendul european.

Românii preferă să se vaccineze cu Pfizer și Johnson&Johnson. Dacă vaccinul Pfizer conduce detașat cursa vaccinării, atât la nivel mondial, cât și european, românii ies în evidență cu Johnson&Johnson, un vaccin care vine abia pe locul 4 în topul vaccinării din UE și care în unele state europene nici nu mai este folosit. O discrepanță este legată și de Moderna, cel mai scump dintre vaccinuri, dar prea puțin preferat de români.

România nu e un caz aparte. UE are vaccin de 10 ori mai mult decât populația

Cum s-a ajuns la acest surplus? Concret, ca parte a Uniunii Europene, România are acces la 4,3% din cele 4,4 miliarde de doze de vaccin autorizate la nivelul blocului comunitar până în 2023, grație negocierilor și acordurilor semnate de Comisia Europeană cu producătorii de vaccinuri. Este un algoritm bazat strict pe mărimea populației fiecărei țări. La nivelul UE, au fost astfel asigurate de 10 ori mai multe doze decât populația Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, fiecare stat membru, nu doar România, și-a asumat un surplus temporar de vaccin.

Strategia Comisiei Europene a fost să negocieze în numele țărilor membre cu mai multe companii producătoare de vaccinuri și să prefinanțeze, în parte, contractele respective. Era un moment când urgența pandemiei a forțat statele UE, dar și SUA, să își asume un pariu riscant: să încheie înțelegeri cu producătorii fără să știe sigur că vaccinurile aflate în dezvoltare vor fi eficiente și vor fi autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului, respectiv FDA. Nici măcar că acele companii vor avea capacitatea de producție necesară. Nevoia de acces la cât mai multe doze, în cel mai scurt timp, a făcut însă ca blocul european să fie de acord să contracteze un număr considerabil mai mare decât necesarul.

UE, deci și România, și-a luat totuși niște măsuri de siguranță. Contractele semnate au venit cu prevederi clare: posibilitatea realocării dozelor între statele membre, revânzarea dozelor către state terțe sau chiar în interiorul blocului european și donațiile către state lipsite de resurse financiare și fără acces la vaccin.

România a făcut apel la fiecare dintre aceste măsuri mai repede decât se aștepta. În luna februarie 2021 făcea deja prima donație de vaccin AstraZeneca. A fost doar prima dintr-o serie de asemenea donații, pe care autoritățile nu le consideră pierderi, chiar dacă statul român a dat bani în momentul în care s-au făcut livrările.

Cât vaccin are, de fapt, România și cât a aruncat deja la gunoi

În jurul achiziției de vaccin anti COVID-19 au planat diverse suspiciuni încă din start. Chiar și Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis un dosar penal in rem și verifică modul în care România a obținut dozele de vaccin. La fel ca restul statelor europene, țara noastră accesează vaccinuri într-un sistem pro-rata, adică un procent raportat la populație din totalul contractelor încheiate de Comisia Europeană.

Chiar dacă în baza acordului european România poate rezerva 180 de milioane de doze pe următorii trei ani, autoritățile au rezervat inițial 56,3 de milioane de doze de vaccin anti COVID-19, majoritar pentru anul 2021. În vară, au realocat șapte milioane de doze de Pfizer, ser care nici nu a mai intrat în țară, ci a ajuns direct la statele care l-au solicitat, în baza discuțiilor diplomatice. După acest episod, România a rămas cu 48 de milioane de doze rezervate din porția sa de vaccinuri, ele urmând a fi aduse în țară în funcție de nevoi.

Continuarea poate fi citită pe panorama.ro.