Current track

Title

Artist


Elena Văcărescu – prima femeie primită în Academie, „poeta neliniştii divine”

#Postat de on septembrie 21, 2021

Motto: „N-a fost niciodată despărțită de țara în limba căreia n-a scris (…). O româncă din cel mai adevărat sânge românesc, care își afirmă cu orgoliu și originea și sufletul românesc (…) O asemenea personalitate onorează două literaturi” – Camil Petrescu despre Elena Văcărescu.

Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864, BucureștiRomânia – d. 17 februarie 1947ParisFranța) a fost o scriitoare română stabilită în Franțaîntr-o foarte veche și vestită familie de boieri. Este poetă, prozatoare, autoare de piese de teatru de expresie franceză. Este fiica diplomatului Ioan Văcărescu și a Eufrosinei Fălcoianu, nepoată pe linie directă a lui Iancu Văcărescu („Familia din care scobor eu a fost familia de intelectuali cu deosebire a României de odinioar㔄Mama mea aparținea și ea unei vechi familii de boieri – Fălcoianii – prezenți în toate cronicele de altădată ale Valahiei”). Își petrece copilăria și adolescența la vatra Văcăreștilor de lângă Târgoviște.

 În 1895 urma să se stabilească definitiv în Franța, unde se distinge în viața literară pe mai multe planuri.

A tradus în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Topârceanu, Minulescu.
In anul 1925, Elena Văcărescu devine membru de onoare al Academiei Române, ea fiind prima femeie din România care a beneficiat de acest titlu.Moare la Paris, la 17 februarie 1947, și este înhumată în cripta familiei Văcăreștilor din cimitirul Bellu. Ea a lăsat moștenire Academiei Române, prin testament, majoritatea averii Văcăreștilor.

Opera

1936, Hélène Vacaresco, secretar general al Asociației Române, de pe lângă Societatea Națiunilor

Versuri originale

  • Chants d’Aurore (Cântecele zorilor) (1886)
  • L’âme sereine (Cu inima senină) (1896)
  • Lueurs et Flammes (Licăriri și văpăi) (1903)
  • Le Jardin passioné (Grădina dorului) (1908)
  • La Dormeuse éveillée (Visând cu ochii deschiși) (1914)

Prelucrări folclorice

  • Le Rhapsode de la Dâmbovița (Rapsodul Dâmboviței) (1889)
  • Nuits d’Orient (Nopți orientale) (1907)
  • Dans l’or du soir (În auriul înserării) (1927)

Romane

  • Amor vincit (Amorul învinge) (1908)
  • Le Sortilége (Vraja) (1911)

Memorialistică

  • Memorial sur le mode mineur (Memorial la modul minor) (1946)
  • Le Roman de ma vie (Romanul vieții mele)

Teatru

  • Cobzarul (1911
  • Stana (1904)
  • Pe urma dragostei (1985)

Ediții românești

  • Scrieri alese; Țara mea (1977)
  • Memorii (1989)
  • Hoinari în țara zânelor (1991)

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *