O nouă activitate de succes a muzeului bârlădean

Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad sărbătorește Ziua Culturii Naționale printr-un dublu
eveniment cultural care va avea loc marți, 15 ianuarie 2019, ora 14:00. Este vorba
despre conferința „Cariera Luceafărului în lirica eminesciană”, susținută de Luigi
Bambulea, cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române din București
și lansarea volumului „Luceafărul în rebus”, semnat profesor Serghei Coloșenco,
care va avea loc la deschiderea manifestării.
„Luceafărul” în rebus este cel mai nou volum semnat de renumitul rebusist bârlădean
Serghei Coloșenco, în care regăsim cunoscutul poem „Luceafărul”, reprezentat într-o
manieră enigmistică ce se adresează pasionaților de jocuri de cuvinte și
perspicacitate.
Conferinţa „Cariera Luceafărului în lirica eminesciană” este organizată de Muzeul
„Vasile Pârvan” în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București.
Dorind să omagieze personalitatea şi opera lui Mihai Eminescu, instituțiile partenere
propun publicului bârlădean o reflecţie consacrată uneia dintre „metaforele
obsedante” ale liricii eminesciene, a „luceafărului”. Conferenţiarul, c.s. Luigi
Bambulea, pleacă de la constatarea că, departe de a se limita la textul cunoscutului
poem epic publicat în 1883, imaginea astrului excepţional este recurentă, cu
semnificaţii diferite (a căror evoluţie va fi urmărită în cadrul prelegerii). Fără a
reprezenta un element minor (decorativ) al imaginarului romantic, „luceafărul” se
înscrie, într-un plan general, în estetica – de asemenea, romantică – a genialităţii, ca
şi, într-un plan particular, în viziunile eminesciene astrale (asociindu-se, prin urmare,
[lait]motivului stelei). Cu alte cuvinte, „luceafărul” reprezintă emblema unui spirit şi a
unui destin ascendent, „celest”, excepţional, cumulând în poemul de maturitate
(evocat mai sus) reflecţii şi semnificaţii cristalizate încă din timpul poeziei juvenile.
Este semnificativ, în acest sens, că ocurenţa „luceafărului” este prezentă atât în
primul poem eminescian publicat (La mormântul lui Aron Pumnul [1866]), cât şi în
una dintre ultimele elegii eminesciene (Mai am un singur dor), elaborată de poet în
succesiunea a 40 de variante şi publicată, antum, de Maiorescu la finele ediţiei
princeps a Poesiilor, din decembrie 1883. Reflecţia propusă publicului bârlădean face
parte dintr-un proiect intelectual al conferenţiarului (care a susţinut un curs consacrat
Luceafărului eminescian în cadrul Academiei Private, din Bucureşti, în luna octombrie
a anului anterior, şi care pregăteşte un eseu hermeneutic dedicat acestui poem,
publicabil la aniversarea, din 2023, a 140 de ani de la apariţia lui, la Viena şi, ulterior,
la Bucureşti).
Bârlădenii sunt așteptați în număr cât mai mare pentru a celebra împreună cu
organizatorii “Ziua Culturii Naționale”.