Octav Onicescu, matematician român, întemeietor al școlii românești de teoria probabilităților

Octav Onicescu a fost unul dintre cei mai străluciți matematicieni din istorie, având o contribuție semnificativă în numeroase ramuri ale matematicii, atât teoretice, cât și aplicate. A fost un deschizător de drumuri pentru școala românească de matematică, cu realizări remarcabile în teoria probabilităților, statistică matematică, mecanică, geometrie diferențială, analiză matematică și algebră.

Născut pe 20 august 1892 la Botoșani, Onicescu a urmat școala primară și liceul „August Treboniu Laurian” în orașul natal. Încă din timpul liceului, a manifestat un interes deosebit și aptitudini pentru matematică și filosofie. Pasiunea pentru matematici a fost încurajată și prin colaborarea cu Gazeta Matematică. Onicescu a fost unul dintre cei mai buni elevi ai timpului său și, după cum menționează cu umor în memorii, pe lângă matematica, ar fi putut fi apreciat și pentru poezie, dar nimeni nu îndrăznea să facă asta după Eminescu.

În 1911, s-a înscris la Facultatea de Științe a Universității din București, secția Matematică, urmând în paralel și cursurile Facultății de Litere-Filosofie. În facultate, a câștigat rapid admirația profesorilor, în special a lui Gheorghe Țițeica, cu care a avut o lungă colaborare. După doar doi ani de studii universitare, în 1913, Onicescu și-a obținut licențele în Matematică și Filosofie, cu un an înaintea colegilor săi.

Onicescu și-a început activitatea didactică la liceul militar Mânăstirea Dealu de lângă Târgoviște, o instituție pe care o considera una dintre cele mai mândre școli din România. Munca sa de profesor a fost întreruptă de Primul Război Mondial, la care a participat cu entuziasm. După război, a plecat la Roma, unde a obținut un doctorat remarcabil în aplicații ale geometriei diferențiale în teoria relativității generalizate, elaborată recent de Albert Einstein. A fost primul român care a obținut un doctorat în matematici la Roma, sub îndrumarea lui Tullio Levi-Civita, un maestru al calculului diferențial absolut.

După finalizarea studiilor la Roma, Onicescu a plecat la Paris, unde a participat la Seminarul „Jacques Hadamard” de la Collège de France și a frecventat cursurile la Sorbona. În 1921, s-a întors în România, unde a început o carieră universitară prodigioasă. A devenit profesor titular în diverse discipline, inclusiv Mecanică, Algebră și Teoria Probabilităților, și a rămas șef de catedră la aceasta din urmă.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Octav_Onicescu#/media/Fi%C8%99ier:Onicescu.jpg