S-a întâmplat în 16 iulie 1054
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 16 iulie 1054: Separarea Bisericii de Răsărit (de la Constantinopol) de Biserica de Apus (de la Roma), care a dus la apariţia Bisericii Ortodoxe (separarea este cunoscută în istorie sub numele de Marea Schismă); ruptura s-a oficializat prin excomunicarea reciprocă (anulată în 1965) dintre delegaţii pontificali, conduşi de cardinalul Umberto da Silva Candida, şi patriarhul din Constantinopol, Mihail Cerularios, ca urmare a îndelungatei dispute asupra noţiunii de Filioque şi a primatului episcopului Romei, refuzat de creştinii din Răsărit.

S-a întâmplat în 16 iulie 1054

Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Grand_schisme_1378-1417-an.svg

Românii au rămas în grupul de popoare care ţin de confesiunea ortodoxă, aflată sub autoritatea canonică a patriarhului de Constantinopol.Filioque, termen teologic care se referă la problema „purcederii” Sfântului Duh de la Dumnezeu Tatăl şi de la Dumnezeu Fiul (lat: filioque). Problema în cauză constituie pretextul unei dispute istorice între Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) şi cea Apuseană (Catolică), teologii ortodocşi susţinând că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl, în vreme ce colegii lor catolici consideră că Sfântul Duh purcede de la Tatăl şi de la Fiul.

Încă de la începuturi, Biserica a acordat un statut special unor episcopi, numiţi patriarhi: episcopul Romei, episcopul Alexandriei şi episcopul Antiohiei. Lor li s-au alăturat episcopul Constantinopolului şi episcopul Ierusalimului, confirmaţi în cadrul Conciliului din Calcedon din 451.Patriarhii erau superiori celorlalţi episcopi ai bisericii. După ascensiunea islamului, slăbirea relativă a influenţei patriarhilor Antiohiei, Ierusalimului şi Alexandriei a dus la polarizarea politicii interne a Bisericii între Roma şi Constantinopol. În timp ce Constantinopolul se baza în solicitarea unei poziţii mai înalte pe argumentul că era „Noua Romă”, patriarhul Romei considera că el, ca succesor al Sfântului Petru, primul dintre apostoli, trebuia să aibă întâietate. Dezbinarea Imperiului Roman a contribuit şi ea la dezbinarea din sânul Bisericii. Teodosie cel Mare, care a murit în 395, a fost ultimul împărat care a domnit peste un Imperiu Roman unit; după moartea sa, teritoriul a fost împărţit în două jumătăţi, estică şi vestică, fiecare având propriul împărat. La sfârşitul secolului al V-lea, Imperiul Roman de Apus se dezintegrase sub presiunea triburilor germanice, în timp ce Imperiul Roman de Răsărit (bizantin) se bucura de o relativă stabilitate. Astfel, unitatea politică a Imperiului Roman a fost prima care a cedat.

Articolul complet aici: https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-16-iulie-1054/