1842 – A fost pusă piatra de temelie a primului sediu propriu al primăriei Bucureștiului, Casa Orașului

La 6 septembrie 1842, a fost pusă piatra de temelie a primului sediu propriu al Primăriei București, cunoscut sub numele de „Casa Orașului”. Construcția a fost ridicată pe malul drept al râului Dâmbovița, pe un teren central, iar acest proiect de importanță majoră pentru administrația orașului a fost coordonat de renumitul arhitect de origine catalană, Xavier Villacrosse.

This work is in the public domain in its country of origin and other countries and areas where the copyright term is the author’s life plus 100 years or fewer.

Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Duschek_-_Podul_Radu_Vod%C4%83.jpg

Piatra de fundație, sculptată în marmură, purta o inscripție solemnă care sublinia contribuția domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, sub conducerea căruia s-a realizat acest proiect. Inscripția amintea de eforturile meșterului Andrei Stamate și ale membrilor Sfatului Orășenesc, inclusiv paharnicul și cavalerul conte Scarlat Roset, precum și alte personalități locale implicate în realizarea clădirii. Numele acestor figuri simbolizează implicarea elitelor locale în modernizarea orașului.

Construcția a fost finalizată și inaugurată la 28 octombrie 1843, cu un „ceremonial deosebit”, care a marcat un moment important în istoria administrativă a Bucureștiului. Casa Orașului a servit drept sediu pentru Sfatul Orășenesc, iar ulterior a găzduit și Consiliul Municipal și alte servicii ale primăriei.

Deși acest edificiu era o parte centrală a vieții administrative a orașului, el a fost demolat între anii 1880 și 1882, ca parte a unui proiect amplu de modernizare a infrastructurii orașului, ce includea canalizarea și rectificarea cursului râului Dâmbovița. Decizia de demolare a Casei Orașului a fost una strategică, dat fiind că modernizarea infrastructurii Bucureștiului devenise o prioritate în contextul creșterii urbane rapide și al necesității îmbunătățirii condițiilor de trai și de funcționare a administrației publice.

Clădirea Primăriei, deși nu mai există astăzi, rămâne un simbol al unei etape esențiale în dezvoltarea Bucureștiului, reflectând atât evoluția arhitecturală, cât și organizarea modernă a orașului în perioada secolului al XIX-lea. Aceasta reprezintă, totodată, un exemplu de colaborare între autoritățile locale și elitele orașului pentru îmbunătățirea serviciilor publice și infrastructurii urbane.

„

În 1840, Xavier Villacrosse a fost numit arhitect-şef al oraşului, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 1848. Adjunctul lui a fost arhitectul Alexandru Hristea Orăscu. Una dintre preocupările principale ale lui Xavier Vilacrosse a fost realizarea unui sediu al primăriei, Casa Oraşului. Clădirea, situată pe malul drept al Dâmboviţei, era proiectată de Xavier Villacrosse, care a supravegheat personal şi execuţia. Placa de pe piatră de temelie, aşezată la 6 septembrie 1842, cuprindea următorul text: Al. Dim. Ghica voevod întru prea fericitele sale zile s-a clădit această Casă a Oraşului, după placul arhitectornului său Csavie Vilacros, de meşterul Andrei Stamate prin osârdia prezidentului Sfatului Orăşenesc dlui paharnicului şi cavalerului conte Scarlat Roset, şi a madularilor acestui sfat dlui sârdarului Pârvu Asan, boierului de neam Theodor Balaban, negustorului Ioan Iliad şi a secretarului acestui Sfat, dlui pitarului Const. Pencovici, în piaţa Grigore Ghica Voevod în anul 1842, septembrie 1842, Bucureşti. Clădirea se inaugurează cu „ceremonial deosebit” la 28 octombrie 1843.
Clădirea a rezistat incendiului din 1847, dar a fost dărâmat în 1882 din cauza lucrărilor de canalizare şi
rectificare a cursului Dâmboviţei. Villacrosse a fost de altfel singurul arhitect al capitalei care a reuşit să
construiască o clădire pentru primăria capitalei. După 1882, primăria capitalei a funcţionat în diferite clădiri închiriate, sediul actual fiind de fapt în clădirea construită pentru Ministerul Lucrărilor Publice. Pe lângă activităţile de arhitect-şef al oraşului, Xavier Villacrosse s-a ocupat şi de alte proiecte de arhitectură.
Astfel, în 1846-1852, se înfiinţează Teatrul cel Mare din Bucureşti, construit pe un teren cumpărat de la
boierul Meriţescu. Planurile teatrului au fost elaborate de arhitecţii Xavier Villacrosse, Balsano şi Iacob
Melik. Cons”.

Sursa: https://anale-arhitectura.spiruharet.ro/PDF/2009.pdf