6 februarie 1696 – S-a tipărit Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena

Mihai Iștvanovici, cunoscut și sub numele de „Valahul” sau Stepaneshvili, a fost un tăietor de litere din Țara Românească din secolele XVII-XVIII, designer de caractere și tipograf, care a lucrat la prima tipografie din Georgia, sub domnia regelui Vakhtang al VI-lea al Kartli. Originar din Transilvania, Mihai provenea dintr-o familie de țărani care slujea moșieri maghiari. A fost trimis în Georgia de către Antim Ibericul, la cererea regelui Vakhtang al VI-lea, pentru a înființa o tipografie. Probabil că a ajuns în Georgia în 1707. În testamentul său, Vakhtang al VI-lea menționa: „Am adus tipografia din Țara Românească și am înființat o tipografie”.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Or%C3%A2nduiala_slujbei_%E2%80%A6_la_ziua_Sfin%C8

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sfin%C8%9Bii_%C3%8Emp%C4%83ra%C8%9Bi_Constantin_%C8%99i_Elena#/media/Fi%C8%99ier:Brosen_icon_constantine_helena.jpg

Mănăstirea Snagov este un important monument istoric și de artă feudală din Țara Românească, situat pe insula din nordul lacului Snagov, în localitatea Snagov și în apropierea satului Siliștea Snagovului (comuna Gruiu). Se crede că a fost construită în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân și a fost atestată pentru prima dată în 1408. A fost restaurată de mai mulți domnitori, printre care Vlad Țepeș, Mircea Ciobanul și Neagoe Basarab.

Astăzi, la mănăstire se mai pot vizita doar biserica, un turn și o fântână. Biserica are trei hramuri: 26 septembrie (Sfântul Voievod Neagoe Basarab – ctitorul actualei biserici), 26 septembrie (Sfântul Antim Ivireanul – stareț al mănăstirii) și 21 noiembrie (Hramul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, cel mai vechi).

Insula a fost cedată gratuit Patriarhiei Române de Primăria Snagov și este administrată de Arhiepiscopia Bucureștilor.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Snagov#/media/Fi%C8%99ier:M%C3%A2n%C4%83stirea_Snagov.jpg

Mănăstirea Snagov a fost un important centru monahal și cultural, iar în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu a fost înființată una dintre cele mai bune tipografii ale acelei perioade. Sub conducerea cărturarului Antim Ivireanul, aici au fost tipărite, pentru prima dată cu litere mobile, cărți în limba română cu caractere latine. Prima astfel de carte a fost „Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena”.

Mănăstirea a adăpostit și un important centru de batere a monedei din Valahia, fiind cunoscută și sub denumirea populară de „bănie”.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Mihai_I%C8%99tvanovici