367 de ani de la sfințirea Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena – actuala Catedrală Patriarhală

Astăzi, 6 mai 2025, se împlinesc 367 de ani de la sfințirea Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena din București, ctitorie a domnitorului Constantin Șerban Basarab, devenită în timp simbol al Ortodoxiei românești – actuala Catedrală Patriarhală.

Catedrala Patriarhală din București Aceasta este o imagine cu un monument istoric din România, clasificat cu numărul B-II-m-A-18571.01.

Chainwit. – Operă proprie

• CC BY-SA 4.0
• Fișier:Catedrala Patriarhală, București (2023) – IMG 02.jpg
• Creată: 25 martie 2023
• Încărcată: 2 mai 2023
• Poziție: 44° 25′ 27,85″ N, 26° 5′ 50,82″ E

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Patriarhalădin_București#/media/Fișier:Catedrala_Patriarhală,_București(2023)_-_IMG_02.jpg

Slujba de târnosire a avut loc în ziua de 6 mai 1658, în Duminica Tuturor Sfinților, fiind oficiată de Patriarhul Macarie III al Antiohiei și Mitropolitul Ștefan al Țării Românești, împreună cu alți ierarhi și clerici, în prezența domnitorului și a familiei sale. Zece ani mai târziu, în 1668, biserica a devenit Catedrală mitropolitană, iar din 1925 – odată cu ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie – a fost proclamată Catedrală Patriarhală.

Cu o arhitectură inspirată de Biserica Episcopală de la Curtea de Argeș, dar adaptată și amplificată prin elemente proprii – un pronaos extins și un pridvor spațios – Catedrala din Dealul Mitropoliei a fost martoră la cele mai importante momente din viața bisericească și națională: sfințiri de mir, întronizări de patriarhi, proclamarea autocefaliei și a Patriarhiei, dar și numeroase pelerinaje, în special la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou.

Rămasă peste secole un simbol viu al credinței și istoriei, Catedrala Patriarhală își păstrează demn și astăzi menirea de inimă spirituală a Ortodoxiei românești.