21 mai – Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinții Constantin și Elena, „cei întocmai cu Apostolii”, sunt pomeniți în Biserica Ortodoxă pe 21 mai. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine.

Sfinții Împărați Constantin și Elena

Rămășițe pământești ale sfinților se află și la  Catedrala Patriarhală din București – părticele din moaște.

Sfinții Împărați Constantin și Elena, frescă din sec. al XVI-lea, Biserica Sf. Maria din Vlaherna, Berat, Albania

Constantin cel Mare a fost împărat roman între 306 și 337, devenind conducător al întregului Imperiu Roman după înfrangerea lui Maxentiu și a lui Liciniu.
Legenda spune că în toamna anului 312, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a zărit pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare, deasupra soarelui, ce avea inscripția: „prin acest semn vei birui”.
Pe timpul nopții i s-a arătat în vis însuși Iisus Hristos, cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, urmând să fie protector în focurile bătăliei.

Constantin a procedat întocmai după aceste semne și a câștigat bătălia.

Racla cu moaștele sfinților împărați Constantin și Elena

Mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare a fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei.
Ei îi sunt atribuite găsirea Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășițelor celor trei magi. Se spune că în timp ce era în pelerinaj la Ierusalim  a văzut oameni care duceau un mort pe o colină unde erau 3 cruci. Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos.
Sfânta Împărăteasă Elena a trecut la Domnul la anul 327, puțin după întoarcerea de la Ierusalim, iar Sfântul Împărat Constantin în 337, după 31 de ani de domnie.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă