S-a întâmplat în 4 decembrie…

S-a întâmplat în 4 decembrie…

– 1131: A murit Omar Khayyam, poet, persan (n. 1048), cunoscut mai ales pentru catrenele sale: „Rubayyatele lui Omar Khayyam”; a fost şi un filozof, matematician şi astronom celebru care a contribuit la reforma calendarului musulman (n. 18.05.1048)

– 1642: A murit cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plessis), prelat şi om politic francez; ca prim-ministru (1624-1642) în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea a fost conducătorul de facto al Franţei. Armand-Jean I. du Plessis de Richelieu, intrat în istorie cu numele de Cardinalul Richelieu, (n. 9 septembrie 1585 în palatul Richelieu, departamentul Indre-et-Loire; d. 4 decembrie 1642 în Paris) a fost un cleric, nobil şi om politic francez.A avut titlurile de Marquis du Chillou, episcop de Luçon (1608), cardinal (1622), prim duce de Richelieu (1631) şi prim duce de Fronsac (1634), abate de Cluny, Cîteaux şi Prémontré. De asemenea numit „Eminenţa roşie”, a fost cel mai apropiat consilier al lui Ludovic al XIII-lea, ţelul său fiind schimbarea structurii statului francez într-o monarhie absolută şi slăbirea hegemoniei habsburgice în Europa.

– 1679: A murit filosoful englez Thomas Hobbes, iniţiatorul teoriei contractului social. Thomas Hobbes (n. 5 aprilie 1588) a fost un filozof englez, cel mai cunoscut pentru tratatul său Leviatanul (1651).A fost contemporan cu Francis Bacon şi cu René Descartes şi a scris un răspuns la Meditaţiile lui René Descartes.Hobbes este unul dintre cei mai mari sistematicieni ai raţionalismului şi un bun cunoscător al filosofiei lui Descartes. Filosofia lui Hobbes este strict nominalistă şi mecanicistă, excluzând teologia. Ea nu se preocupă decât de soarta obiectelor, naturale şi artificiale, create de om, cu alte cuvinte, acelea care pot fi „calculate” raţional. Teoria sa cea mai de succes a fost cea despre starea naturală si contractul social (dreptul natural).Prin opera sa principală, „Leviathan” (1651), Hobbes a devenit fondatorul filosofiei statale moderne. Dat fiind că în natură domneşte „războiul fiecăruia cu toţi ceilalţi”(homo homini lupus), oamenii încheie un contract social prin care transferă statului puterea şi competenţa. Legitimitate statului constă şi în datoria sa de a garanta securitatea.Hobbes porneşte de la premiza că egoismul domină natura umană (omul pentru om este lup). De aici rezultă necesitatea apariţiei statului ca o creaţie artificială. Filozofia politică a lui Hobbes se mai ocupă şi de raportul stat (suveran) – individ (cetăţean), de notiunea şi rolul dreptului natural în societate şi de distincţia dintre drept (jus) şi lege (lex).

– 1777: S-a născut (Jeanne-Françoise) Julie (Adelaide) Recamier, scriitoare franceză, faimoasă pentru salonul său literar-politic (m. 1849)

– 1795: S-a născut Thomas Carlyle, eseist, istoric şi filosof englez (m. 1881)

– 1798: A murit Luigi Galvani, medic şi fizician italian, unul dintre fondatorii electricităţii ca ştiinţă (n. 1737).Galvani a studiat la început teologia, ulterior medicina, între anii 1762-1775 fiind profesor de medicină la catedra de anatomie din Bologna. Succesul operei sale „De renibus atque urethris volatilium” l-a determinat să se ocupe cu studiul fiziologiei păsărilor şi a instrumentelor pentru auz.Printr-o întâmplare a descoperit la 6 noiembrie 1780 procedeul de galvanizare, procedeu care îi va purta mai târziu numele.Galvani a observat fenomenul de contracţie a muşchilor scheletici de la piciorul de broască la o excitare cu un curent electric. Prin această descoperire, el a pus bazele pentru cercetările ulterioare ale electrochimismului celular.De asemenea după Galvani sunt numite elementele galvanice care produc curentul electrostatic din baterii, cercetate de Alessandro Volta.

– 1799: S-a născut Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (m. 1885)

– 1835: S-a născut Samuel Butler (m.1902), romancier englez. Spirit paradoxal şi satiric, a scris romane (Erewhon, 1872; Şi tu vei fi ţărână, postum, 1903) şi eseuri despre Homer şi Shakespeare etc.

– 1848: A murit preotul romano-catolic si scriitorul austriac Joseph Mohr, autorul versurilor celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” („Silent Night”) (n.11.XII.1792)

– 1855, 4/16: Inaugurarea Şcolii de Mică Chirurgie de pe lângă Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă din Bucureşti; fondator, dr. Carol Davila

– 1864: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a promulgat Codul Penal, alcătuit după modelul Codului Penal francez şi al Codului Penal prusac, având la bază şi unele legi penale autohtone

– 1866, 4/16: S-a născut Vasili Kandinski, pictor de origine rusa, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative, fondator, împreună cu Franz Marc, al grupării „Der Blaue Reiter” – „Călăreţul albastru”; studiul său „Despre spiritual în artă” (1911) a adus o contribuţie teoretică fundamentală în dezvoltarea artei abstracte.Vasili Kandinski (n. 4 decembrie 1866 (S.N. 16 decembrie), Moscova – d. 13 decembrie 1944, Neuilly-sur-Seine, Franţa) a fost un pictor de origine rusă.În 1871, familia Kandinski părăseşte Moscova şi se mută la Odessa. De la vârsta de 8 ani, Vasili începe să ia lecţii de pian şi violoncel. Frecventează cursurile liceului clasic şi studiază desenul. În anul 1885, se întoarce la Moscova pentru a urma cursurile Facultăţii de Drept şi apoi lucrează ca profesor la facultate. În 1896 ia o decizie irevocabilă: va deveni pictor. Pleacă la München, unde se afla una dintre cele mai renumite Academii de Artă din Europa acelor vremuri.După ce soseşte în Germania, în decembrie 1896, începe să studieze între 1897-1899 la o şcoală celebră condusă de pictorul Anton Azbe (1855-1905). În 1900, este primit în Academia de Arte Frumoase. Dezamăgit, părăseşte şcoala renunţând definitiv la educaţia academică. În primăvara anului 1901, înfiinţează grupul „Phalanx”. Această societate, născută în spiritul opoziţiei faţă de academismul omnipotent şi omniprezent în artă, organizează în cursul celor 4 ani de existenţă un număr de 12 expoziţii care luau apărarea curentelor cele mai novatoare. „Phalanx” îşi deschide propria şcoala unde Kandinski devine profesor de desen şi pictură. Din luna ianuarie 1909, Kandinski înfiinţează împreună cu prietenii săi Neue Kunstlervereinigung (Noua Societate Artistică). Ei sunt animaţi de acelaşi nonconformism faţă de arta oficială.Organizează expoziţii care prezintă –pe lângă lucrările membrilor societăţii- operele unora dintre cele mai marcante personalităţi ale lumii artistice: Picasso, Braque, Derain. Aceste manifestări declanşează un scandal de proporţii nu numai în rândul publicului, ci şi în cercul criticilor. Tânărul pictor Franz Marc va fi alături de Kandinski, unul dintre fondatorii noului grup Der Blaue Reiter (Călăreţul Albastru), care apare la München în anul 1911. În mai 1912, vede lumina tiparului ediţia specială a revistei intitulate Almanach. Der Blaue Reiter, care prezintă lucrările câtorva artişti aparţinând unor direcţii şi discipline dintre cele mai variate.După izbucnirea primului război mondial este constrâns să părăsească Munchenul, fiind cetăţean rus, deci persona non grata. Kandinski se întoarce la Moscova. În 1920, devine profesor la Universitatea din Moscova, iar un an mai târziu înfiinţează Academia de Ştiinţă şi Artă. Concepţiile lui Kandinski vor fi în scurtă vreme din ce în ce mai mult criticate.În decembrie 1921, pleacă cu soţia la Berlin. Nu se va mai întoarce niciodata în Rusia.În 1922, la Weimar este numit profesor la Bauhaus. După ce naziştii închid facultatea Bauhaus, în 1933 pleacă la Paris. La sfatul lui Marcel Duchamp se stabileşte împreună cu soţia la periferia de vest a oraşului, la Neuilly-sur-Seine. Duce aici o viaţă liniştită, departe de lume.În martie 1944, este diagnosticat cu arteroscleroză, dar va continua să lucreze până în iulie. Moare la Neuilly-sur-Seine, pe 13 decembrie 1944 ca urmare a unei hemoragii cerebrale.

– 1875: S-a născut, la Praga, poetul austriac Rainer Maria Rilke, unul dintre exponenţii de seamă ai poeziei moderne (m. 1926) prozator, traducător; cele şase volume de corespondenţă cu personalităţile culturale ale vremii aduc mărturii importante asupra vieţii literare contemporane lui („Cartea orelor”, „Sonete către Orfeu”) (d.29.12.1926)

– 1883: S-a născut scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (m. 1969)

-1883: S-a născut istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei specialităţi; membru titular al Academiei Române din 1941 (m. 1944)

– 1888: A apărut la Bucureşti „Fântâna Blanduziei”, foaie literară, politică şi săptămânală sub direcţia lui Mihai Eminescu. Motto–ul revistei este versul eminescian „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul”

– 1890: S-a născut medicul Marius Nasta, unul dintre fondatorii şcolii române de ftiziologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1965)

– 1892: S-a născut Francisco Franco, general şi om politic spaniol; comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul războiului civil, s-a proclamat conducător (El Caudillo) al statului şi al armatei (1936-1975) şi a instaurat un regim autoritar, bazat pe un partid unic; şef al guvernului (1938-1973); în 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa (m. 1975)

– 1893: S-a născut scriitorul croat August Cesarec (m. 1941)

– 1893: A murit John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul Tyndall”) (n. 1820)

– 1895: S-a născut Octav Dessila, prozator şi dramaturg (m. 1976). Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca an al naşterii 1894

– 1898: A murit Pavel M. Tretiakov, critic de artă şi umanist rus; fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856) (n.15/27.XII.1832)

– 1900: A murit pictorul şi graficianul german Wilhelm Leibl, un reprezentant al realismului în arta germana a sec. XIX

 – 1902: A murit Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (n. 1828).

– 1907: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Suciu; renumit predicator şi autor de lucrări pentru tineret; arestat de autorităţile comuniste instalate în România, la sfârşitul anilor ’40 ai secolului XX (m. 1953, în închisoarea de la Sighet)

– 1908: S-a născut Alfred Day Hershey, biolog, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (d. 1997)

– 1910: S-a născut George Togan, istoric (cercetător al valorilor istorico-culturale de pe meleagurile Târnavelor, a probat primele atestări documentare ale unor aşezări: Mediaş, Luduş, Târnăveni, Sighişoara), traducător (a reactualizat opera umanistului sas din secolul al XVI-lea Christian Schesäus), poet (antologator), editor de reviste (m. 2004)

– 1913: S-a născut Vlaicu Bârna, poet şi prozator (autor de romane istorice pentru tineret). Vlaicu Bârna (născut la Vaca, Comitatul Hunedoara, Transilvania, azi Crişan,judeţul Hunedoara – decedat la 11 martie1999) a fost un poet, romancier, memorialist, critic literar şitraducător român.

Volume

• Cabane albe, 1936 (Poeme)

• Brume, 1940 (Poeme)

• Turnuri, 1945 (Poeme)

• Minerii din satul lui Crişan, 1949 (Poezii)

• Tulnice în munţi, 1950 (Poezii)

• Romanul Caterinei Varga, Editura Tineretului, Bucureşti, 1960 (Roman istoric)

• Când era Horia împărat, 1962 (Roman istoric)

• Ceas de umbră, Editura pentru literatură. Bucureşti, 1966 (Poeme)

• Sandala lui Empedocle, Editura Eminescu, Bucureşti, 1980

• Între Capşa şi Corso, [ediţia a II-a], Editura Albatros, Bucureşti, 2005, (Memorialistică)

– 1918: S-a născut omul de ştiinţă american Robert Ettinger; supranumit „părintele criogeniei”, a publicat volumul „The Prospect of Immortality”, lucrare în care este avansată teza potrivit căreia „era posibil (în 1962) să se conserve un corp pe o perioadă infinită” pentru ca într-o bună zi „ştiinţa medicală să poată să repare afecţiunile cauzate de boli şi de criogenie”; corpul neînsufleţit al lui Ettinger a fost imediat congelat după moarte la Institutul de Criogenie din Clintown Township, statul american Michigan, pe care l-a fondat în 1976 (m. 2011)

– 1922: S-a născut actorul francez de film Gérard Philipe; a excelat în interpretarea unor personaje romantice  (d. 25.11.1959)

– 1923: S-a născut lingvistul Iancu Fischer, profesor la Catedra de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti; cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”; membru fondator şi, ulterior, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice (m. 2002)

– 1924: S-a născut Frank Press, geofizician şi seismolog american; a manifestat interes şi pentru problema seismicităţii teritoriului românesc, cu deosebire a regiunii Vrancea; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991

– 1929: S-a născut compozitorul şi muzicologul român de naţionalitate germană Wilhelm Georg Berger; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1933: S-a născut fizicianul Eugeniu Ivanov; rezultate ştiinţifice originale în domeniul izomerilor nucleari; contribuţii însemnate în cercetări multidisciplinare; membru corespondent al Academiei Române din 1996

– 1933: S-a născut Horst Bucholz, actor german, supranumit „James Dean al Germaniei” ( „Cei şapte magnifici”) (d.04.03.2003)

– 1935: A murit medicul francez Charles Richet; a avut numeroase contribuţii în domeniul fiziologiei (neurochimie, termoreglare, digestie, respiraţie); a studiat şocul anafilactic; Richet nu s-a ocupat numai de medicină, printre lucrările sale găsindu-se şi cărţi de istorie, sociologie, filosofie, psihologie, dar şi piese de teatru şi poezii; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1913; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1850)

– 1940: Se semnează, la Berlin, un acord româno-german privind „colaborarea economică” pe zece ani, prin care economia României era complet subordonată cerinţelor „noii ordini” economice europene instituite de nazişti

– 1940: S-a născut Richard Robbins, muzician american care a compus coloanele sonore ale unor filme celebre precum „Camera cu privelişte/ A Room with a View”, „Înapoi la Howards/ Howards End” şi “Rămăşiţele zilei/ The Remains of the Day” (m. 2012)

– 1942: A murit poetul Artur Enăşescu (pseudonimul lui Artur A. Enăcescu); astăzi un poet uitat, a fost autorul versurilor a numeroase romanţe compuse de Ionel Fernic (n. 12 sau 19.I.1889)

– 1945: A murit biologul american Thomas Hunt Morgan; unul dintre fondatorii geneticii; a descoperit mecanismul cromozomial de transmitere ereditară, ca şi cel al determinării sexului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1933 (n. 1866)

– 1949: S-a născut actorul de film american Jeff Bridges

– 1952: A murit Karen Horney, psihanalist american de origine germană; în lucrările sale a evidenţiat rolul pe care îl au factorii culturali şi de ambianţă în geneza bolilor nervoase, fiind considerată unul dintre principalii adepţi ai culturalismului în psihanaliză (n.16.09.1885)

– 1955: A avut loc concertul inaugural al Filarmonicii de Stat din Cluj (Filarmonica a fost înfiinţată la 1.IX.1955)

– 1959: S-a născut interpretul de muzică uşoară Marcel Pavel

– 1967: A murit pictorul Ştefan Szönyi. Ştefan Szönyi (n. 1913, Banloc, România – d. Bucureşti) a fost un pictor român, reprezentant al realismului socialist.Absolvent al Institutului de Arte Plastice din Timişoara (1937).Pleacă la studii la Paris în 1939, unde se înscrie la Academia Ranson.

– 1970: A murit Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor (n. 1883)

– 1976: S-a născut Bobby Stoica, membru, din 1999, al formaţiei de muzică rock „Voltaj”

– 1976: A murit Benjamin Britten, compozitor, dirijor şi pianist englez (n. 1913)

– 1983: A murit criticul şi istoricul literar Alexandru Oprea (n. 1931).A fost membru al Uniunii Scriitorilor (1954) şi apoi membru de onoare în Consiliul de conducere al acestei asociaţii. Redactor la: Tânărul scriitor, Luceafărul, Gazeta literară. Din 1970, când apare revista  Manuscriptum (director fondator acad.  Perpessicius) este redactor şef, iar din 1971 director al Muzeului Literaturii Române din Bucureşti. Membru al Comitetului internaţional al muzeelor de literatură. În 1964 a publicat monografia  Panait Istrati, lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din acel an. Din 1966 îngrijeşte ediţia bilingvă de  Opere a aceluiaşi scriitor. În 1967 publică primul volum de articole de critică literară,  Mişcarea prozei. În 1977 primeşte Premiul  Perpessicius al revistei  Manuscriptum şi Diploma de onoare pentru contribuţia adusă la editarea volumului II  – Proză literară de Mihai Eminescu. În 1980 primeşte premiile  Timotei şi Perpessicius pentru contribuţia adusă la editarea Operelor lui Mihai Eminescu; Publicistica IX (1870-1877). A prefaţat: R. Tagore, Ghirlanda dragostei (1961); P. Istrati, Chira Chiralina; Moş Anghel; Ciulinii Bărăganului (1962); Go Mo-Yo, Ospăţul lui Confucius (1965).

Opera:  Panait Istrati (1964);  Mişcarea prozei (1967);  5 prozatori iluştri, 5 procese literare  (1971);  Panait Istrati.  Un chevalier errant moderne (1973; 1976); Mitul faurului aburit(1974); Incidenţe critice (1975); Faţa nevăzută a literaturii. Eseuri (1980); În căutarea lui Eminescu, gazetarul (1983).

– 1984: A murit actorul american Jack Mercer; şi-a împrumutat „vocea” unor cunoscute personaje din desene animate (Popeye marinarul sau motanul Felix); a fost înscris în „Cartea Recordurilor” pentru perioada cea mai lungă în care vocea sa a interpretat personaje din desene animate (n. 1910)

– 1987: A murit Constantin Noica, filosof şi eseist; mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1909).

– 1987: A murit regizorul american de film Rouben Mamoulian (n. 1898)

– 1993: A murit Frank Zappa, instrumentist, compozitor şi dirijor american (n. 1940)

– 1995: A murit Robert Parrish, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1916)

– 1998: A murit soprana Elisabeta Neculce-Carţiş (n. 1925)

– 2000: A murit artistul plastic Horia Bernea. Horia Bernea (n. 14 septembrie 1938, Bucureşti; d. Paris) a fost un pictor român, fiul sociologului şi etnologului Ernest Bernea. El a deţinut între anii 1990-2000 funcţia de director general al Muzeului Ţăranului Român.

– 2004: A murit, într-un accident de maşină, basistul trupei Compact, Teo Peter (taxiul în care se afla Teo Peter a fost lovit în intersecţia dintre Strada Polonă şi Bulevardul Dacia de un autoturism aparţinând ambasadei SUA, condus de puşcaşul marin Christopher Van Goethem) (n. 1954)

– 2008: A murit Forrest J. Ackerman, editor american, supranumit „Domnul Science Fiction”; nu a avut un rol important doar în iniţierea, organizarea şi difuzarea comunităţii science-fiction, ci a reprezentat o figură-cheie şi în receptarea culturală a stiinţifico-fantasticului ca gen respectabil în sfera literaturii, a artei şi a cinematografiei (n. 1916)

– 2009: A murit Marin Mincu, poet, prozator, critic şi teoretician literar (n. 1944).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 4 decembrie… appeared first on Jurnal Spiritual.