19 septembrie – Grațierea memorandiștilor români din Transilvania, de către împăratul Franz Joseph

Pe 19 septembrie 1895, împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph, a decis să-i grațieze pe memorandiștii români din Transilvania, care fuseseră condamnați la ani grei de închisoare de guvernul de la Budapesta. Această hotărâre a fost luată sub presiunea opiniei publice europene și ca rezultat al intervențiilor diplomatice ale României. Pentru a înțelege semnificația acestui eveniment, trebuie amintit că Memorandumul din 1892 a fost o petiție semnată de liderii românilor din Transilvania, adresată împăratului austro-ungar Franz Joseph. Documentul critica instaurarea dualismului austro-ungar din 1867 și evidenția consecințele negative ale acestuia asupra românilor. Principalele revendicări ale Memorandumului erau recunoașterea drepturilor politice și confesionale ale românilor și protestul împotriva politicii de maghiarizare și a persecuțiilor suferite.

Semnatarii Memorandumului: Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, dr. D. O. Barcianu, Gherasim Domide, dr. Teodor Mihali, dr. Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patița Rândul de jos (de la stânga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Băsești, dr. Ioan Rațiu, dr. Vasile Lucaciu, Dimitrie Comșa, Septimiu Albini

By User:Bogdan – Old public domain work

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Memorandumul_Transilvaniei#/media/Fi%C8%99ier:Memorandum-Transylvania.jpg

Memorandumul a fost redactat de Iuliu Coroianu și susținut de fruntașii Partidului Național Român, printre care Ioan Rațiu și Vasile Lucaciu. A fost prezentat la Viena în 1892 de o delegație de 300 de români, dar împăratul a refuzat să o primească, trimițând petiția guvernului maghiar. Această respingere a nemulțumit profund românii, care au perceput-o ca pe o ignorare a drepturilor lor.

Documentul condamna dualismul, subliniind că românii erau excluși de la viața politică și sufereau din cauza legilor care favorizau maghiarii. Deși Memorandumul cerea drepturi egale pentru români, nu contesta regimul politic, ci căuta restaurarea autonomiei Transilvaniei. După prezentarea Memorandumului, semnatarii au fost judecați și condamnați, însă ulterior grațiați. Acesta a reprezentat apogeul luptei pentru drepturile românilor din Transilvania în secolul XIX și a adus problema lor în atenția internațională.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Memorandumul_din_1892